ZAPAD-2017. Peste 100.000 de ruşi la porţile NATO sau un simplu exerciţiu de amploare?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Întrebarea nu este retorică. Ea domină de câteva luni analizele zonale făcute de serviciile de informaţii militare şi de cele de studiu al riscurilor de pe lângă unele unităţi speciale de prognoză ataşate cancelariilor atât din ţările aflate în prima linie a frontului, cât şi din cele care contribuie la dispozitivul înaintat de „disuasiune şi apărare“ de pe graniţa de est a NATO/UE.

Problema este că informaţiile, analizele şi scenariile derivate sunt extrem de diferite, mergând de la imaginea calmă/nevinovată oferită de declaraţiile oficialilor ruşi care vorbesc despre „business as usual“, adică exerciţii normale care nu ies din rutina celor obişnuite în seria ZAPAD (o dată la patru ani), ele însele parte a schemei anuale de exerciţii militare de mare amploare pe care Federaţia Rusă le organizează, prin rotaţie, în toate regiunile sale. Adică nu va fi depăşită limita de 13.000 de militari implicaţi, asta în ciuda avertismentelor occidentale că, în realitate, numărul total ar putea fi undeva în jur de 100.000 de oameni.

Poziţia ruşilor

Exerciţiile militare combinate Vest (ZAPAD)-2017  implicând forţe armate ale Rusiei şi Belarus sunt unele pur defensive...Tensiunea în jurul exerciţiilor este artificială şi are scopul de a justifica în ochii audienţei occidentale cheltuiele rezultate din întărirea prezenţei NATO în Polonia şi în Statele Baltice... Acestea sunt acţiunile care ridică nivelul tensiunilor militare în Europa... Exerciţiile vor avea loc în perioada 14-20 septembrie vor implica prezenţa a 12.700 de militari (7200 din Belarus şi 5500 din Rusia, incluzând 3000 de militari ruşi staţionaţi în Belarus), precum şi aproximativ 70 de avioane şi elicoptere, până la 680 de elemente de tehnică militară, incluzând aici aproximativ 250 de tancuri, aproximativ 200 tunuri, sisteme de lansatoare multiple de rachete şi mortiere precum şi un număr maxim de 10 nave militare“ (sursa: Comunicat din partea Ministerului de externe al Federaţiei Ruse, 25 august 2017).

În acelaşi comunicat se subliniază faptul că Belarus a avut iniţiativa de a invita observatori din partea ONU, OSCE, NATO, CSTO (Organizaţia Tratatului Securităţii Colective), Crucii Roşii Internaţionale precum şi diplomaţi şi observatori din Letonia, Lituania, Polonia, Ucraina, Estonia, Norvegia şi Suedia.

2. Poziţia NATO

A fost exprimată de Jens Stoltenberg, Secretarul General al Alianţei, după încheierea unei reuniuni a Consiliului NATO-Rusia, pe 13 iulie 2017, ocazie cu care partea rusă a prezentat o informare asupra exerciţiului ZAPAD-2017.

„Rusii ne-au oferit date despre numărul total de forţe, de avioane şi nave care participă la acest exerciţiu şi au indicat, separat, numărul trupelor ruseşti şi al celor din Belarus... Din experienţele anterioare legate de exerciţiile care au avut loc în trecut, avem toate motivele să credem că s-ar putea să fie cu mult mai multe trupe implicate decât cele care au fost raportate oficial“.

Există motive reale de îngrijorare? Pe ce bază?

Interesant răspunsul a doi generali americani citaţi de NYT:

Peter B. Zwack, general, fost ataşat militar la Moscova între 2012-2014: „Mai întâi de toate, mesajul lor este: Suntem cu ochii pe voi, suntem puternici, am învâţat multe, nu vă jucaţi cu Rusia“.

General Tony Thomas, şeful US Special Operation Command: „Cea mai mare îngrijorare este că ruşii, odată acolo, nu vor mai pleca. Şi asta nu e paranoia“.

„Acolo“, adică unde? Aici este marea întrebare şi, de aici, toate temerile care sunt invocate de exerciţiul ZAPAD-2017. La baza lor, un studiu realizat de RAND CORPORATION (îl puteţi accesa integral aici), extrem de mult invocat în ultimul timp deoarece concluzia era că, având în vedere situaţia de la data respectivă, Rusia ar avea nevoie doar de 27 de batalioane pentru a ocupa toate Statele Baltice într-un răstimp de 36-60 de ore. Şi aceasta era harta unui asemenea atac:

image

Desigur, din acel moment şi până acum, NATO a reacţionat şi a instalat un sistem de apărare şi disuasiune care are în componenţă brigăzile multinaţionale compuse din trupe ale mai multor ţări, printre care şi România. Dar este şi suficient?

image

Da, răspund cei de la NATO, argumentând că e vorba despre o prezenţă defensivă şi disuasivă şi care, evident, poate fi întărită în orice moment prin deplasarea masivă de unităţi suplimentare, în funcţie de situaţie, fie din Forţa de Reacţie Rapidă, fie din dispozitivul NATO, cu participarea forţelor armate din statele aliate. Plus, acum, ca măsură suplimentară de precauţie, 600 de paraşutişti americani au fost trimişi să suplimenteze efectivele aflate în ţările baltice pe durata exerciţiului ZAPAD-2017, amânând şi rotaţia grupului multinaţional condus de SUA care se află în Polonia.

FOTO: Militari americani din US 173rd Airborne ajung în Polonia.

image

De cealaltă parte, iată care este structura de forţe din care provin militarii care pot fi implicaţi în exerciţiile combinate din cadrul ZAPAD-2017, dar şi prezenţa NATO în zonă:

image

Temerile occidentale sunt multiple şi, aşa cum spunea Secretarul General al NATO, justificate prin desfăşurarea şi urmările unor asemenea exerciţii în trecut. Nu trebuie uitat - şi asta este unul dintre semnalele de alarmă care revine recurent în discursul analiştilor militari occidentali - că un scenariu ofensiv derivat dintr-un asemenea exerciţiu a avut loc în 2014 atunci când Rusia a reuşit, în final, să invadeze, să ocupe şi să anexeze Crimeea, parte componentă a Ucrainei, stat suveran şi independent.

A doua problemă este provocată de o incertitudine: vor folosi oare ruşii acest exerciţiu ca oportunitate de înlocuire masivă a echipamentelor din enclava Kaliningrad, aducând în zonă un număr mai mare de rachete ISKANDER care, la nevoie, pot fi dotate cu încărcături nucleare? Dacă da, iată care perspectiva ce se deschide statelor NATO în combinaţie cu tot arsenalul de rachete existent pe tot flancul de est, inclusiv în zona Mării Negre:

image

A treia problemă este apariţia unei enorme forţe de blindate, în mod deosebit atrâgând atenţia formarea - din elemente care au venit din cadrul altor unităţi - a Armatei 1 blindată de gardă. „Numele acesta a fost ales pentru un motiv anume“ , afirma generalul Philip M. Breedlove, fost comandant al forţelor aliate în Europa, „deoarece trimite un mesaj clar celor din ţările baltice şi polonezilor“. Aceasta deoarece, în perioada celui de-al doilea Război Mondial, unitatea respectivă a luptat pe frontul de est, a ajuns la Berlin şi a făcut apoi parte din dispozitivul sovietic care a ocupat Germania. În 1968, a participat la invadarea Cehoslovaciei, ca răspuns la „Primăvara de la Praga“. În 1998, unitatea a fost desfiinţată, dar a fost reconstituită acum la ordinul lui Vladimir Putin. La asta se adaugă, notează cei de la The Baltic Post, „ruşii au adus şi o nouă divizie motorizată lângă Smolensk, foarte aproape de graniţa cu Belarus, unitate care poate fi folosită în operaţiuni comune cu Armata 1 blindată de gardă. Combinaţia respectivă ar aduce în teren o forţă extrem de puternică şi cu mare mobilitate, aproximativ 800 de tancuri, peste de 300 piese de artilerie şi câteva zeci de lansatoare mobile de rachete ISKANDER. Asta înseamnă mai mult decât are NATO în unităţile sale active desfăşurate în zona Mării Baltice, plus Polonia şi Germania, asta neincluzând blindatele aflate în rezervă care ar putea fi utilizate în cazul în care SUA trimit întăriri în zonă, aşa cum afirma Philip A. Karber, preşedintele lui Potomac Foundation. Fie şi numai prezenţa la frontiera poloneză a unei asemenea forţe ar trebui să facă să sune un semnal de alarmă. Nato va întări oare Ţările Baltice sau Polonia? NATO nu deţine destule forţe pentru a asigura ambele operaţiuni într-o perioadă scurtă de timp“.

Iar generalul Frederick B. Hodges, comandatul forţelor americane staţionate în Europa, afirma, citat de aceeaşi sursă: „Nu există deât un motiv pentru care creezi o Armată blindată de gardă şi acesta este cel de a avea o forţă militară ofensivă. Asta nu este ceva destinat securităţii interne. Asta nu înseamnă în mod automat şi că o vor folosi, dar în termenii unei operaţiuni de intimidare, pune presiune pe forţele aliate“. Observatorii anunţă că Armata 1 blindată de gardă va fi prima unitate dotată cu noul tip de tanc rusesc tip T-14 Armata.

image
Dilema este reală: de fapt, nimeni nu ştie care va fi amploarea reală a exerciţiului.

Avem, pe de o parte, asigurările oficiale ale ruşilor că amploarea sa nu va depăşi limitele prevăzute de Convenţia de la Viena. Pe de altă parte, este, cel puţin teoretic, ca termenul de „exerciţii combinate“ să nu acopere doar principiul folosirii unor categorii combinate de arme, ci să presupună ca, în cadrul aceluiaşi exerciţiu, să fie organizate operaţiuni separate, fiecare cu o concentrare de trupe până la limita de 13.000 de militari. Ceea ce ar presupune posibile linii de atac separate, fiecare beneficiind de o proprie concentrare de trupe cu mare capacitate ofensivă. Caz în care, iarăşi teoretic, întrebarea finală ar trebui să fie: despre ocuparea cărui teritoriu ar putea fi vorba? Există un posibil răspuns: ar putea fi vorba despre ocuparea „coridorului Suwalki“, considerată a fă un adevărat „călcâi a lui Ahile“ al Europei doarece, printr-o asemenea mişcare, NATO şi-ar vedea complet închis accesul spre Ţările Baltice. „Coridorul“ sau „breşa“ Suwalki este un concept recent apărut în terminologia NATO, care face referire la fâşia de teren de cca. 100 km., ce urmăreşte frontiera polono-lituaniană, între enclava rusă Kaliningrad  Kaliningrad şi Belarus. Este una dintre cele mai sensibile zone din Europa, existând informaţii că Rusia şi alianţa sa, Belarus, acordă o importanţă deosebită zonei în cazul escaladării conflictului NATO-Rusia, o breşă în această zonă despărţind, practic, ţările baltice de restul ţărilor NATO, şi totodată legând regiunea Kaliningrad de Belarus. Deocamdată, ce avem, este poziţionarea trupelor NATO în proximitatea imediată a Coridorului:

image

Este şi suficient în cazul unei ofensive de mare amploare?

Să sperăm că, de data asta măcar, ruşii se vor ţine de cuvânt şi că e vorba doar despre un exercţiu, adevărat, de amploare, dar care să respecte angajamentele luate la cel mai înalt nivel. Dacă nu, perspectiva despre care se tot vorbeşte, aceea de a avea 100.000 de militari într-un scenariu ofensiv la porţile Europei poate duce la o situaţie conflictuală reală cu consecinţe tragice.

Elementul pozitiv pe care ne putem baza este că toţi comandanţii militari şi liderii politici ştiu asta.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite