Politica externă a lui Donald Trump şi deciziile sale cu referire la Orientul Mijlociu l-au transformat pe Vladimir Putin într-un actor relevant atât în ceea ce priveşte dosarul nuclear iranian cât şi în privinţa problemei palestiniene.

Mahmoud Abbas, cel care conduce Autoritatea Palestiniană a efectuat o vizită recentă la Moscova încercând să găsească în Vladimir Putin un partener în contextul deciziei Casei Albe de a muta ambasada la Ierusalim.

Acum, Merkel şi Macron apelează la Putin nu doar din raţiuni economice, ci şi geopolitice, Moscova jucând un rol esenţial în menţinerea acordului nuclear iranian.

Sigur, este încă greu de crezut că Rusia şi Uniunea Europeană, condusă acum prin tandemul franco-german, vor ajunge la un consens cu Federaţia Rusă prind soluţionarea crizelor din Siria sau Ucraina, însă dosarul nuclear poate fi începutul pentru resetarea relaţiei.

La rândul său, Shinzo Abe caută soluţionarea unui diferend teritorial între Japonia şi Rusia vechi de mai bine de 70 de ani, iar regimul de la Tokio a avut o politică mult mai soft faţă de Moscova în ultimii ani. Să nu uităm că în 2016, Abe a avut o întrevedere  la Soci cu Vladimir Putin, în ciuda recomandărilor SUA de a evita acest lucru, construind apoi un portofoliu guvernamental pentru cooperarea economică dintre ţara sa şi Rusia. Nu în ultimul rând, Japonia este singurul stat membru G7 care nu a expulzat diplomaţi ruşi  în cazul Skripal.

De aici, a specula o ruptură în relaţiile nipono-americane ar fi o imensă greşeală, Abe chiar urmând să se revadă cu Donald Trump în perioada următoare pentru a discuta dosarul nord-coreean, însă poziţionarea acestor lideri faţă de Vladimir Putin arată că şeful statului rus redevine un lider frecventabil.

Putin poate deveni parte a unor soluţii pentru europeni sau nu, cert este că acum se poate bucura de un capital de imagine mult mai ridicat.

Să nu uităm atitudinea statelor Vestice odată cu izbucnirea crizei din Crimeea, de la criticile aduse lui Viktor Orban odată cu primirea lui Putin la Budapesta până la criticile aduse de acelaşi Macron lui Vladimir Putin odată cu întâlnirea oficială dintre cei doi de anul trecut, la Paris.

Atunci, Macron a făcut referire la campaniile de dezinformare efectuate de către ruşi precum şi la anumite aspecte legate de drepturile omului sau libertatea presei din Federaţia Rusă. Acum, niciunul dintre aceste subiecte, sau altele de o natură sensibilă, nu au fost reluate de către Macron în cadrul întrevederii de la Palatul Constantin, asta deşi analişti de politică externă, sau ONG-uri internaţionale s-au exprimat public pentru ca aceste subiecte să fie abordate de către liderul de la Paris.

Putin poate deveni parte a unor soluţii pentru europeni sau nu, cert este că acum se poate bucura de un capital de imagine mult mai ridicat, însă doar găsirea compromisului şi atingerea unor interese comune poate menţine o bună relaţie între aceşti actori internaţionali.