Putin: Rusia va crea capacităţi ofensive pentru a contracara sistemul antirachetă NATO. Doar un „bolnav la minte“ crede că Rusia poate ataca NATO

Rusia îşi va dezvolta capacităţile ofensive şi intenţionează să creeze sisteme care pot depăşi elementele antirachetă instalate de NATO în ţările europene, avertizează preşedintele rus, Vladimir Putin, citat de Mediafax.

„  Statele Unite au ieşit în mod unilateral din Acordul privind apărarea antirachetă (ABM), un pilon al sistemului de securitate internaţional. În acest caz, oare tot Rusia a dat dovadă de agresivitate?! Noi nu facem decât să răspundem ameninţărilor care ne vizează. Şi o facem în mod limitat, pentru a garanta securitatea Rusiei. Sau poate că cineva se aştepta să predăm armele?!  “, a declarat Putin.

„Într-o perioadă, le-am propus partenerilor noştri americani să construim împreună un sistem de apărare antirachetă: Rusia, SUA şi Europa. Propunerea noastră a fost respinsă. Atunci ne-am gândit: este un sistem costisitor şi încă nu îi cunoaştem eficienţa. Normal că, pentru a garanta partea noastră a echilibrului strategic, vom dezvolta potenţialul ofensiv strategic şi ne gândim să creăm sisteme care să poată depăşi sistemul antirachetă (al NATO). Vă pot spune că am făcut progrese importante în această direcţie“, a atras atenţia preşedintele Rusiei.

„Doar un om «bolnav la minte» poate crede că Rusia va ataca NATO“

Doar o persoană „bolnavă la minte“ poate crede că Rusia ar putea ataca Alianţa Nord-Atlantică, afirmă preşedintele rus, Vladimir Putin, adăugând că SUA vor deteriorarea relaţiilor Moscovei cu UE şi sugerând că Washingtonul a provocat criza din Ucraina.

„Doar o persoană bolnavă la minte sau în somn îşi poate imagina că Rusia ar putea ataca NATO la un moment dat. Susţinerea acestei idei nu are sens, este lipsită de fundament“, a declarat Vladimir Putin într-un interviu acordat ziarului italian Corriere della Sera.

„Dar poate că cineva are interesul de a alimenta aceste temeri. Eu pot doar să presupun. Spre exemplu, Statele Unite nu vor prea mult apropierea Rusiei de Europa. Nu o afirm, o spun ca ipoteză“, a adăugat preşedintele Rusiei, citat de Mediafax.

„Să presupunem că Statele Unite vor menţinerea rolului de conducere în comunitatea transatlantică. Au nevoie de o ameninţare externă, de un inamic, pentru a-şi garanta acest rol. Iar Iranul nu este o ameninţare care să intimideze suficient de mult. Cum poţi crea temeri? Dintr-o dată, izbucneşte criza din Ucraina. Rusia este forţată să acţioneze. Poate totul a fost cu intenţie, nu ştiu. Dar noi nu am făcut-o“, a explicat liderul de la Kremlin.

„Vreau să vă spun: nu trebuie să vă temeţi de Rusia. Lumea s-a schimbat atât de mult încât, în acest moment, persoanele raţionale nu îşi pot imagina un conflict militar de o amploare atât de mare. Noi avem alte lucruri de făcut, vă pot asigura în acest sens“, a insistat Vladimir Putin.

„Rusia susţine Acordul Minsk; regiunile Doneţk şi Lugansk trebuie să primească autonomie“

Rusia depune eforturi pentru aplicarea Acordului de la Minsk, dă asigurări preşedintele rus, Vladimir Putin, cerând Statelor Unite şi Uniunii Europene să exercite influenţă asupra Administraţiei prooccidentale de la Kiev pentru sporirea autonomiei regiunilor Doneţk şi Lugansk.

„Noi facem totul şi vom continua să facem tot ceea ce depinde de noi pentru a exercita influenţă asupra autorităţilor din republicile autoproclamate Doneţk şi Lugansk. Dar nu depinde totul de noi. Partenerii noştri din Europa şi din SUA trebuie să exercite o influenţă adecvată asupra autorităţilor de la Kiev pentru a aplica în totalitate Acordul de la Minsk“, a spus Putin în interviul acordat Corriere della Sera.

„În mod concret, este necesară modificarea Constituţiei Ucranei, pentru a se garanta drepturi de autonomie republicilor nerecunoscute“, a insistat Putin, referindu-se la autoproclamatele republici separatiste Doneţk şi Lugansk. „Apoi, este necesară o lege pentru organizarea alegerilor locale şi pentru o amnistie“, a subliniat preşedintele Rusiei.

Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat până acum cu peste 6.400 de morţi. În ultimele zile, confruntările militare între armata ucraineană şi insurgenţii proruşi s-au intensificat.