Vladimir Putin ameninţă Occidentul cu un „răspuns asimetric, rapid şi dur”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vladimir Putin adresându-se parlamentarilor, miniştrilor şi cetăţenilor ruşi FOTO EPA-EFE
Vladimir Putin adresându-se parlamentarilor, miniştrilor şi cetăţenilor ruşi FOTO EPA-EFE

Pe fondul întăririi militare la graniţa cu Ucraina şi în peninsula ocupată Crimeea, preşedintele rus Vladimir Putin susţine că nu ţara sa este vinovată de situaţiile tensionate în care este implicată, ci doar răspunde unor „atacuri”.

Nimic neobişnuit, liderul de la Kremlin prezintă Rusia drept o cetate asediată care este nevoită să se apere în faţa unor inamici străini.

„Atacurile la adresa Rusiei” au devenit „un fel de sport”, a acuzat Vladimir Putin în cursul celui de-al 17-lea său discurs adresat naţiunii.

Avertizând Occidentul că există „linii roşii”, preşedintele rus a declarat că răspunsul ţării sale va fi „asimetric, rapid şi dur”.

„Aşa cum spunea Kipling, în jurul unui tigru, există tot felul de maimuţe care se agită”, a adăugat el, denunţând astfel sancţiunile adoptate împotriva Rusiei. Putin susţine că acestea sunt „ilegale” şi luate de anumite ţări „pentru a impune voinţa altora”.

Continuând în stilu-i caracteristic, Putin a făcut apoi apel la un „dialog mondial”.

Într-un discurs de aproape o oră şi 20 de minute, liderul de la Kremlin a vorbit destul de puţin despre situaţia internaţională, un subiect prezentat la Moscova ca „Rusia şi restul lumii”.

Ce nu a spus Putin?

Putin nu a evocat însă, în acest discurs, în mod precis dosare în care Rusia se opune Uniunii Europene (UE) sau Statelor Unite.

Liderul de la Kremlin nu a spus absolut nimic despre opozantul politic rus Aleksei Navalnîi, încarcerat şi care riscă să moară oricând, potrivit apropiaţilor acestuia.

El nu a spus absolut nimic nici despre desfăşurarea a zeci de mii de militari ruşi la frontiera cu Ucraina ori despe actele de spionaj şi de amestec în alegerile din Statele Unite.

Putin a tăcut şi în legătură cu recentul scandal diplomatic dintre Moscova şi Praga, izbucnit după ce Cehia a descoperit că agenţi ai spionajului militar rus au fost implicaţi în provocarea unei explozii la un depozit de muniţii în teritoriul său.

În ultimii ani, Rusia a fost implicată în numeroase scandaluri de spionaj cu numeroase ţări din Europa. Moscova a susţinut mereu că nu are nicio vină şi le-a catalogat drept „acţiuni rusofobe”. Probele arată însă că se dedă constant la o serie de activităţi ostile împotriva Occidentului şi aliaţilor săi, cum ar fi atacuri chimice şi informatice, activităţi de dezinformare şi propagandă, amestec în treburi interne, sabotaje şi destabilizări etc.

Pe fondul unor îngrijorări legate de pregătirea unei noi invazii ruseşti în Ucraina, Volodimir Zelenski l-a invitat pe Vladimir Putin la o întâlnire în Donbas, regiune aflată în război.

Dar, în ciuda declaraţiei lui Putin precum că ar vrea un „dialog mondial”, partea rusă nu a răspuns până acum invitaţiilor la dezescaladare la graniţa cu Ucraina, lansate atât dinspre Kiev, cât şi dinspre marile capitale europene şi Washington.

Cum arată „liniile roşii” ale Kremlinului

La scurt timp după discursul lui Putin, purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov a oferit explicaţii în legătură cu „liniile roşii”.

„În ceea ce priveşte liniile roşii, acestea sunt evidente. În primul rând este vorba de interesele noastre naţionale, de interesele securităţii noastre externe, de interesele securităţii noastre interne şi de a nu admite vreo ingerinţă în alegerile noastre sau în alte procese politice. Este vorba de neacceptarea unei discuţii jignitoare cu ţara noastră, de neacceptarea lezării intereselor economice ale ţării noastre”, a precizat Peskov pentru „Komsomolskaia Pravda”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului nu a precizat cui anume i-a adresat Putin atenţionarea cu privire la depăşirea „liniilor roşii”.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite