VIDEO Erdogan, Putin şi drama sirienilor din Idlib

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Harta cu situaţia militară din Siria, la 07.03.2020. Sursa: syrialiveuamap
Harta cu situaţia militară din Siria, la 07.03.2020. Sursa: syrialiveuamap

După întâlnirea dintre şeful statului turc şi omologul rus, certă rămâne apetenţa celor doi lideri regionali pentru a da tonul la muzica evenimentelor viitoare conform propriilor lor partituri geopolitice. Din nou, din păcate, Uniunea Europeană s-a dovedit a fi un jucător de talie mică, un observator neputincios la drama celor folosiţi ca mingi de ping pong, de personalităţi interesate doar de trecătoarea lor glorie personală.

Dintr-o asemenea perspectivă, schimbul de opinii cu interlocutori care cunosc zona inflamată de adversităţi istorice, a fost un exerciţiu de comunicare a unor informaţii mai puţin cunoscute şi a unor nuanţări inedite. La talk-show-ul iniţiat la 6TV au participat conaţionali care au experienţe profesionale anterioare notabile, doi dintre ei fiind militari profesionişti care cunosc NATO din interiorul organizaţiei, la nivel de comandamente atente la dinamicile nu tocmai paşnice din arealul geografic al Mediteranei de Est. 

Astfel, contraamiralul (r.) dr. Constantin Ciorobea - ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din comandamentul NATO JFC NAPLES, din Italia – a comentat trimiterea a cinci nave militare ruseşti din Marea Neagră în Marea Mediterană, ca o întărire a dispozitivului naval al Federaţiei Ruse în arealul maritim limitrof Siriei. În schimb, Turcia are nevoie de menţinerea şi consolidarea poziţiei sale în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, pe care se poate sprijini, după caz, în situaţii diferite de criză regională. În momentul de faţă, unele prevederi ale înţelegerilor anterioare – vizând reglementarea, pe cale diplomatică, a confruntărilor militare complexe din Siria - se dovedesc a fi nule constată amiralul Ciorobea:”Anterior întâlnirii de la Moscova, atât preşedintele turc, cât şi cel rus au avut opinii tranşante, iar după dialogul de la Kremlin amândoi trebuie să demonstreze public că niciunul dintre ei nu a pierdut”.

Presarea Uniunii Europene, de către Ankara, prin masa de manevră a migranţilor, constituie una din modalităţile la care recurge şeful statului turc încercând să angajeze şi alte ţări în conflictul militar care are loc în Siria – a observat dr. Constantin Ciorobea.

image

Agresivitate a unei vedete de coastă greceşti, contra unei simple ambarcaţiuni cu refugiaţi veniţi din Turcia. Imagine: ALJAZEERA

Ostilitatea, nu doar verbală, a unei vedete a pazei de coastă greceşti, faţă de o ambarcaţiune cu migranţi, venită din Turcia a sensibilizat opinia publică europeană. Dacă s-ar fi reacţionat normal, refugiaţii trebuiau ajutaţi de marinarii ţării în ale căror ape maritime au ajuns cei plecaţi de pe tărâm turcesc, inclusiv prin preluarea lor la bordul navei de patrulare şi ducerea în primul port, aceasta fiind o conduită europeană dezirabilă. Alternativa fiind – consideră amiralul Ciorobea – escortarea ambarcaţiunii cu refugiaţi până în portul mai apropiat, ideea de bază fiind asigurarea de condiţii umanitare celor ce se află în condiţii precare pe mare, acest aspect ţinând de aplicarea justă a dreptului mării.

Imediat după metamorfoza regională cu numele de cod Primăvara Arabă, Turcia a fost un model pentru statele care doreau să depăşească situaţiile de criză în care intraseră în acel seism geopolitic, care a măturat din fruntea unor ţări lideri care le conduceau de trei decenii. “Turcia rămâne membră a NATO, dar de o vreme a cochetat cu Moscova, deoarece a văzut la Rusia un model interesant (manu militari) de reglementare a relaţiilor cu unele state vecine, prin generarea de zone tampon, precum în Georgia şi Ucraina” a afirmat dr. Constantin Ciorobea.

image

Piloţi militari americani şi francezi au aterizat succesiv pe portavioanele Dwight D. Eisenhower şi Charles de Gaulle, aflate în Marea Mediterană. Foto: DoD.

NATO are în Marea Mediterană grupările navale permanente, conform graficului stabilit de aliaţi, deci nu şi-a întărit dispozitivul defensiv maritim, chiar dacă Moscova a trimis nave militare suplimentare în largul ţărmului sirian. Pe de altă parte, forţele navale ale SUA, pentru Europa şi Africa, precum şi Flota a 6-a a Statelor Unite au difuzat, imagini cu piloţi militari francezi şi americani care s-au lansat şi au aterizat succesiv, de pe / pe portavionul Charles de Gaulle şi pe portavionul Dwight D. Eisenhower, aflate în Marea Mediterană, confirmând interoperabilitatea dintre structurile militare franceze şi americane.

“Este departe de a fi fost soluţionată situaţia din Siria, prin dialogul de la Moscova, dintre Putin şi Erdogan” a atras atenţia amiralul Ciorobea.

image

Harta încetării focului în Idlib, din Siria - aşa cum a fost convenită de Turcia şi Rusia şi a fost difuzată prin Twitter - arată că o zonă tampon de 6 km, pe fiecare parte a căii de acces M4 va fi eliberată de insurgenţi, iar zonele de la sud vor fi predate armatei siriene.

Generalul (r.) dr. Marius Dumitru Crăciun – care a condus opt ani Forţele pentru Operaţii Speciale din Armata României – a observat că Moscova a fost interesată de dezvoltarea dispozitivului strategic, care asigură o mai mare libertate de manevră pentru realizarea scopurilor politice. În acelaşi timp există un război imagologic, o confruntare între două şcoli, cea vestică şi aceea estică, în materie de concepţie şi producţie de armament. 

La ora actuală, consideră generalul Crăciun:”ruşii sunt într-o postură defavorabilă, pentru că turcii au reuşit să elimine o serie întreagă de sisteme de rachete antiaeriene, prin folosirea unor drone de atac produse în Turcia, care au fost gestionate inclusiv prin satelit, ceea ce arată un nivel tehnologic şi de integrare a vectorilor de lovire, care a creat preocupare la Moscova.”

Erdogan arată populaţiei că este un jucător regional, prin dialogurile purtate atât la Moscova, cât şi peste Ocean – afirmă Marius Dumitru Crăciun – iar acest efort de multiplicare şi întărire a imaginii prezidenţiale s-ar putea să îl ajute pe plan intern. Conaţionalul Crăciun a mai remarcat că şi acest aflux de ambarcaţiuni cu migranţi veniţi din Turcia doritori să ajungă în Grecia indică existenţa unor finanţări mai puţin ortodoxe, din partea unor state sau entităţi aparte, care fac recurs şi la reţele de traficanţi.

image

Pe 6 martie au fost violenţe între migranţi şi forţele de securitate greceşti, la graniţa dintre Turcia şi Grecia, în depărtare fiind vizibil oraşul turc Edirne. Foto: Reuters.

Ceea ce au putut viziona, cu comentarii diferite, telespectatorii greci şi turci, respectiv violenţele dintre unii migranţi şi forţele de ordine greceşti face parte – consideră generalul Crăciun –  dintr-o operaţiune orchestrată, una imagologică, de influenţare a opiniei publice europene, deoarece asemenea acţiuni nu se întâmplă peste noapte. Este clar că pentru migranţii ajunşi acum la graniţa Turciei cu Grecia raiul nu este pe pământ grecesc, ci în state care asigură subvenţii celor care doresc azil în Germania, Franţa şi ţări scandinave.

Turcia doreşte să joace ca un actor zonal important, vrea să aibă o relaţie serioasă cu Federaţia Rusă, însă obiectivele strategice ale celor două ţări diferă – concluzionează Marius Crăciun: ”Este o labilitate la Ankara, nu numai din punct de vedere geopolitic, ci şi politic. Preşedintele Erdogan este în căutare de noi voturi. În acelaşi timp prezintă interesul naţional al Turciei, prin trimiterea de trupe peste graniţă, care contravine politicii lui Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul şi primul preşedinte al Republicii Turcia, care dorea pacea în interiorul şi exteriorul ţării sale. ”

Pe teritoriul sirian sunt forţe din state interesate în evoluţii diferite ale Siriei, ceea ce indică – în opinia generalului Crăciun – evoluţii complexe, interesante, în perioada următoare.

image

Zonă tampon propusă de Atena, la frontiera Turciei cu Bulgaria şi Grecia, ca o zonă de securitate bulgaro-greacă, pe teritoriul turcesc. O zonă tampon de 30 km adâncime poate fi o soluţie, pentru ca acolo UE să construiască infrastructuri şi să găzduiască solicitanţii de azil, până la finalizarea cererii lor. Acest proiect ar stimula economia Turciei. Sursa: Twitter. 

Jurnalistul dr. Sebastian Rusu – axat, în comentariile sale, pe evoluţiile din comunitatea alianţei transatlantice şi pe dosarul necesarei reunificări naţionale – afirmă că migranţii ajunşi la graniţa turco-greacă au picat la mijloc, între interesele Turciei şi cele ale Uniunii Europene, care pare că se află într-o letargie. 

Conform informaţiilor furnizate de Atena, doar 4% dintre migraţii care trec ilegal graniţa sunt sirieni, majoritatea fiind afgani şi pakistanezi. Iată şi naţionalitatea persoanelor arestate: Afganistan, 64%; Pakistan, 19%; Turcia, 5%; Siria, 4%; Somalia, 2,6%. 

În opinia ziaristului Sebastian Rusu, întâlnirea dintre Putin şi Erdogan a fost „o chestiune de marketing şi relaţii publice pe plan politic; lucrurile nu au fost tranşate, dar opinia publică a văzut că liderii menţionaţi s-au întâlnit, au discutat aproape trei ore, că au relaţii bune, dar totul ţine de dinamica acţiunilor concrete în teren.” Acolo unde populaţia civilă din arealul Idlib suferă consecinţele unor confruntări sângeroase. Ne îndreptăm spre o lume mult mai fluidă, pe plan geopolitic, crede dr. Sebastian Rusu, Siria şi Afganistanul fiind şi în continuare generatoare de instabilităţi regionale.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite