„Vedomosti”, un ziar de referinţă în Rusia, riscă să intre sub papucul puterii. Jurnaliştii se revoltă împotriva noii linii editoriale, plus avertismentul UE

„Vedomosti”, un ziar de referinţă în Rusia, riscă să intre sub papucul puterii. Jurnaliştii
se revoltă împotriva noii linii editoriale, plus avertismentul UE

FOTO Vedomosti

Jurnaliştii de la ziarul financiar rus „Vedomosti” se revoltă împotriva liniei editoriale instituite de noua conducere, reproşându-i faptul că cenzurează materialele care nu convin Kremlinului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Într-un editorial acid publicat joi, jurnaliştii de la „Vedomosti” denunţă cenzura instituită odată cu anunţul privind schimbarea proprietarilor ziarului.

Semnat în numele redacţiei, articolul avertizează asupra „subminării credibilităţii ziarului” şi a „degradării calităţii presei” prin noua politică editorială impusă de la vârf.

„Încă de la fondare, acum 20 de ani, Vedomosti s-a bazat pe transparenţă şi încredere. (...) Acest tip de calitate nu este necesar probabil pentru mass-media dependentă şi de propagandă, dar pentru cei independenţi este vitală”, semnează jurnaliştii, cerând înlocuirea noului lor redactor-şef, Andrei Şmarov, numit în post la sfârşitul lui martie.

Ei îl acuză că a cerut fie revizuirea, fie eliminarea a două materiale despre producătorul de petrol Rosneft, deţinut de statul rus, şi directorul său general Igor Secin, unul dintre „şoimii” din anturajul preşedintelui Vladimir Putin.

Editorialul de joi vine după un alt articol acuzatori la adresa lui Şmarov publicat miercuri de Ksenia Boleţkaia. Jurnalista dezvăluie că noul redactor-şef a interzis publicarea unui sondaj al centrului Levada şi a unor articole care critică modificarea Constituţiei Ruse în sensul reducerii mandatelor prezidenţiale la zero, o metodă ce îi permite lui Putin să candideze în 2024 la un nou mandat la Kremlin.

Într-un interviu acordat agenţiei de presă RIA Novosti, Andrei Şmarov recunoaşte că implementează o nouă politică editorială, dar respinge acuzaţia legată de cenzură. În plus, el aminteşte că nu este vizat de nicio plângere în instanţă.

Fondat în 1999, în parteneriat cu „Financial Times” şi „Wall Street Journal”, „Vedomosti” este unul dintre cele mai citite ziare din Rusia, cu un tiraj zilnic de 65.000 de exemplare. Din 2014, de la intrarea în vigoare a legii care limitează finanţările din străinătate pentru presa rusă, „Vedomosti” şi-a mai schimbat acţionarii, dar aceştia nu au stârnit atât de multe îngrijorări ca ultimii doi intraţi pe fir: Nikolai Ziatkov, preşedinte şi radactor-şef la săptămânalul „Argumentî i Faktî”, şi Aleksei Golubovici, director la un fond de investiţii. „Argumentî i Faktî” este finanţat de statul rus.

La coada clasamentului libertăţii presei

De la aprobarea legii din 2014, mai multe instituţii de presă din Rusia s-au plâns de intimidări şi au fost nevoite să cedeze între timp, printre ele figurând Lenta.ru şi RBC.

În ultimul raport privind libertatea presei publicat de curând de Reporteri fără frontiere, Rusia este plasată la coada clasamentului, pe locul 149 din 180 de ţări şi teritorii. „Rusia foloseşte mijloace tot mai elaborate pentru a controla informaţia online”, atrage atenţia ONG-ul internaţional.

Reporteri fără frontiere mai atrage atenţia asupra predilecţiei statului rus de a recurge la troli pentru a dezinforma pe reţelele de socializare.

Ameninţări cu moartea

Pe lângă preluarea presei sub control, atacurile la adresa puţinilor jurnalişti independenţi sunt recurente în Rusia. Vineri, Uniunea Europeană a cerut Moscovei să condamne şi să ancheteze ameninţările proferate de liderul cecen Ramzan Kadîrov la adresa jurnalistei de investigaţie Elena Milaşina. Kadîrov, un aliat al Kremlinului, s-a arătat deranjat de un raportaj al jurnalistei de la bisăptămânalul independent „Novaia Gazeta” despre situaţia epidemiologică legată de coronavirus în micuţa republică din Caucazul de Nord.

Într-un articol publicat la 12 aprilie cu titlul „Moartea de coronavirus, răul cel mai mic”, Milaşina critică modul de gestionare a epidemiei de către autorităţile cecene, denunţând în special lipsa măştilor sanitare şi arestarea arbitrară a cetăţenilor care încalcă măsurile de carantină.

Kadîrov a reacţionat imediat. El a calificat concluziile articolului drept „prostii”, acuzându-i pe jurnaliştii de la „Novaia Gazeta” că „sunt trădători care primesc recompense din străinătate”. Totodată, liderul cecen i-a reproşat Serviciului Federal de Securitate (FSB, fostul KGB) faptul că nu a redus-o la tăcere pe Milaşina, scrie EFE, potrivit Agerpres.

„Dacă vreţi ca noi să comitem o crimă şi să devenim criminali, spuneţi aşa. Cineva îşi va asuma povara responsabilităţii şi va fi pedepsit conform legii. Va merge la închisoare şi va ieşi!”, a ameninţat Ramzan Kadîrov într-un mesaj publicat pe o reţea de socializare.

Elena Milaşina a sesizat forţele de securitate în legătură cu acest mesaj, dar ele nu numai că nu au răspuns solicitării sale de protecţie, ci după câteva zile Parchetul a cerut publicaţiei „Novaia Gazeta” să retragă articolul pe motiv că includea informaţii false, fără a preciza care sunt acestea, notează EFE.

Vineri, UE a „condamnat, fără echivoc, toate ameninţările, atacurile verbale şi violenţele împotriva jurnaliştilor care îşi desfăşoară activitatea” în Rusia.

În ultimii ani am văzut că spaţiul pentru jurnalismul independent şi pentru societatea civilă în Federaţia Rusă s-a diminuat. Frecvent, sunt semnalate incidente de intimidare, ameninţări şi violenţe împotriva jurnaliştilor

, subliniază purtătorul de cuvânt al reprezentantului UE pentru Afaceri Externe.

UE, continuă purtătorul de cuvânt, aşteaptă ca Rusia să-şi respecte obligaţiile internaţionale şi naţionale „şi să garanteze că jurnaliştii pot lucra într-un mediu sigur, fără teama de represalii”.

El a insistat ca autorităţile ruse să investigheze atacul asupra Elenei Milaşina şi avocatei Marina Dubrovina şi „să-i aducă pe cei responsabili în faţa justiţiei”.

La 6 februarie, un grup de bărbaţi şi femei le-au trântit la podea şi le-au bătut pe cele două femei la intrarea în Hotelul Kontinent din Groznîi.

Jurnalista şi avocata se deplasaseră atunci în capitala Ceceniei pentru a asista la procesul bloggerului Islam Nuhanov. Acesta a relatat despre luxul în care trăiesc liderii ceceni şi a fost arestat la 9 decembrie 2019 pentru că ar deţine muniţii.

UE şi-a exprimat totodată îngrijorarea faţă de „alte încercări de reducere la tăcere a jurnaliştilor” ruşi, inclusiv procedura angajată împotriva Svetlanei Prokopieva, acuzată că ar fi justificat terorismul prin declaraţii despre un atentat cu bombă împotriva unei clădiri a serviciilor secrete. Ea riscă acum până la şapte ani de închisoare.

„Libertatea presei trebuie să fie respectată, iar acuzaţiile împotriva ei retrase”, a declarat oficialul UE.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările