Un diagnostic al stărilor de spirit din Republica Moldova şi Federaţia Rusă

Ceea ce trebuia să facă NATO, din primele ore ale agresiunii militare ruse, în Ucraina, Alianţa Nord-Atlantică a întreprins abia acum. Aliaţii, la unison, au avertizat Rusia împotriva implicării sale în estul statului ucrainean, unde au apărut manifestări secesioniste, similare celor din peninsula Crimeea.

Trezit din letargia cu care ne obişnuise, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a cerut Moscovei să îşi retragă trupele de la graniţa dintre cele două ţări:

"Dacă Rusia ar fi să intervină în continuare în Ucraina ar fi o greşeală istorică ".

După cum o eroare, tot istorică, cu consecinţe observabile în curând, a fost pasivitatea de până acum a comunităţii euroatlantice.

Vizibil schimbat, după un briefing nemediatizat, cu conducerea Comandamentului Suprem al Forţelor Aliate din Europa, unde sunt generali deloc impresionaţi de show of force/demonstraţia de forţă a trupelor speciale ruse, derulată recent în Crimeea, Rasmussen a reiterat necesitatea unui plan de acţiune adaptat realităţilor de la est de frontiera răsăriteană a NAT0, a amintit urgenţa unor noi investiţii, în apărarea aliaţilor şi nu a uitat să puncteze utilitatea – acum dramatică – a consolidării legăturii transatlantice.

Când scriam că există măsuri clare, de atenţionare şi descurajare a oficialilor ruşi, în situaţii nedorite, de criză în relaţia dintre NATO şi Rusia, pământeni neinstruiţi dovedeau accese de neîncredere.

Iată că acum NATO a anunţat ca va limita accesul diplomaţilor ruşi la sediul alianţei din Bruxelles.

Vor fi exceptaţi, de la această interdicţie simbolică, dar făcută publică, ambasadorul rus, înlocuitorul lui şi două gărzi de corp.

Când susţineam, pe acest website, că NATO trebuie să intervină adecvat, pentru a stopa invazia militară rusă în Ucraina, simpatizanţii răsăritenilor şi pacifiştii bine mimaţi replicau că statul ucrainean nu este un membru al Alianţei, deşi eu aminteam de militarii furnizaţi de Kiev, la cererea aliaţilor, în diferite zone calde, pe mapamond. 

Ucraina furnizase securitate şi are dreptul la reciprocitate. 

Iată că acum nu un simplu condeier, ca mine, ci chiar preşedintele ceh Milos Zeman a cerut comunităţii occidentale să ia măsuri ferme, inclusiv – nota bene! - trimiterea forţelor NATO în Ucraina, dacă Rusia încearcă să anexeze partea de est a ţării.

Carevasăzică…

Dinamica vieţii a făcut ca un conaţional cunoscut în lumea medicală românească să poposească, succesiv, luna trecută, în Federaţia Rusă şi în Republica Moldova, cu prilejul unor evenimente profesionale, unde a fost martor la stări de spirit care merită a fi cunoscute, dacă vizionaţi înregistrarea schimbului de opinii inserat mai jos:

Nota bene: 

Mulţumesc frumos compatrioţilor Alexandru Poleucă, Mihai Niculae, Alexandra Mathias şi Andrei Stoian, pentru sprijinul oferit în realizarea emisiunii vizionabile mai sus.

_____________________________________________

Actualizare - 9.04.2014, ora 10.00:

Forţa de Reacţie Rapidă din armata britanică - capabilă de a fi dislocată oriunde în lume - este testată acum  la cel mai mare exerciţiu anual din Europa, la care participă 15.000 de militari aliaţi. Imaginile de mai jos redau un moment sugestiv din cadrul amplei mobilizări de forţe, în care aproximativ o sută de paraşutişti, britanici, francezi şi americani au fost aduşi în valuri succesive de elicoptere şi au preluat controlul unui aerodrom. Elicopterele fiind în măsură să zboare la joasă înălţime şi să decoleze, la nevoie, de pe nave aliate, aflate nu departe de litoralul vizat pentru debarcare. 

_____________________________________________

Actualizare - 9.04.2014, ora 11.00:

Canalul de filme destinat acţiunilor NATO a difuzat imagini ilustrând modul cum acţionează, în caz de alarmă, piloţii americani de pe avioanele de luptă F15C, destinate asigurării securităţii spaţiului aerian al statelor baltice, inclusiv prin acţiunea în forţă asupra unor aeronave militare străine, care nu se supun avertismentelor privind încălcarea suveranităţii Lituaniei, Estoniei şi Letoniei. 

_____________________________________________

Actualizare - 9.04.2014, ora 15.30:

NATO la datorie 

Prin e-mail am primit azi – la ora 13.26, ora României -, de la Cartierul General al NATO, harta interactivă a lumii, care permite localizarea reperelor NATO cu uşurinţă: naţiunile membre; naţiunile partenere (inclusiv contribuabilii cu trupe); operaţiuni şi misiuni; educaţia şi iniţiativele de formare, cu link-uri rapide la un conţinut aprofundat şi resurse suplimentare. Harta va fi actualizată, în săptămânile următoare, cu noi indicii, care vor arăta structurile de comandă şi control ale NATO, unele dintre capacităţile-cheie ale Alianţei, în curs de dezvoltare, precum şi link-uri către imagini video şi web-uri cu caracteristici relevante.

______________________________________________

Actualizare - 9.04.2014, ora 16.55:

Distrugătorul american “USS Donald Cook”, care a plecat din portul spaniol Rota, la data de 14 martie, urmează să intre în Marea Neagră în următoarele 24 de ore. Acţiunea este o continuare a demonstrării solidarităţii Statelor Unite, cu aliaţii de la frontiera răsăriteană a NATO, după ce anterior a fost în acelaşi areal maritim distrugătorul cu rachete ghidate “USS Truxtun”. Apariţia în apropierea coastelor statelor aliate România, Turcia şi Bulgaria a navei “USS Donald Cook” este un semnal disuasiv ce contează în ecuaţia viitoarei reuniuni a NATO, din 15 aprilie, care vizează şi măsuri militare suplimentare, inclusiv diminuarea timpului de reacţie a Forţei de Răspuns a NATO, în situaţii de criză comparabile cu evenimentele în curs de derulare în estul Ucrainei. Aliaţii au în vedere inclusiv varianta trimiterii de consilieri militari, care indică un grad accentuat de posibilă implicare a NATO în stabilizarea situaţiei din Ucraina.

_____________________________________________

Actualizare - 9.04.2014, ora 17. 40:

NATO va tripla numărul de avioane de luptă, care patrulează de-a lungul statelor baltice. Statele Unite ale Americii, care asigură acum, timp de patru luni, misiunea de poliţie aeriană, va creşte numărul de avioane pe care aliaţii le trimit, de obicei, în ţările baltice, de la patru la 10 F-15 . În luna mai, când Polonia va prelua responsabilitatea poliţiei aeriene, numărul de avioane gata pentru luptă va creşte la 12. Aceste măsuri fac parte dintr-un plan de întărire anticipat, pentru aliaţii centrali şi est- europeni ordonat de Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul Philip Breedlove, un plan care urmează a fi definitivat până la 15 aprilie. Formula viitoare, cu 12 avioane de vânătoare, implementabilă la 1 mai, va fi materializată cu: patru MIG 29 din Polonia; patru Typhoon din Marea Britanie; şi patru avioane F-16 din Danemarca, ţară unde vor mai staţiona două aeronave de acelaşi tip, ca rezervă, pentru situaţii de urgenţă.

______________________________________________

Actualizare - 9.04.2014, ora 18.45:

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen va poposi la Praga, joi 10.04.2014. El se va întâlni cu preşedintele Miloš Zeman, cu primul ministru Bohuslav Sobotka, cu ministrul Afacerilor Externe, Lubomír Zaorálek, cu ministrul Apărării, Martin Stropnický şi cu alţi oficiali guvernamentali. Cu acest prilej, preşedintele ceh Milos Zeman - în imaginea inserată mai jos - va reitera solicitarea sa, ca NATO să ia măsuri ferme, inclusiv prin trimiterea Forţei de Răspuns a Alianţei, în Ucraina, dacă Rusia va trece la anexarea regiunilor ucrainene de răsărit.