Tactica lui Putin „dezbină şi cucereşte“ dă roade în Europa şi chiar în America

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin

După declaraţia cancelarului german Angela Merkel care a spus  că "nu va fi posibilă găsirea unei soluţii la conflictul din Siria fără ajutorul Rusiei", a fost rândul preşedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker să aibă rezerve cu privire la strategia europeană în regiune şi să se îndoiască de America.

Nu mai este un secret că Rusia lui Putin a decis să-l salveze, în interes propriu, pe preşdintele sirian Bashar Al Assad, tot mai „înghesuit“ de grupurile rebele şi de jihadiştii din Statul Islamic. De la începutul bombardamentelor, Rusia acuză Occidentul de dezinformare privind criza siriană. Dar occidentalii au constatat că atacurile ruseşti vizează mai ales grupările rebele anti-Assad, decât Statul Islamic, dar Moscova dezminte şi duce o campanie mediatică antiamericană şi de dezinformare care a început să dea roade. 

Tot mai multe voci în Europa critică faptul că UE merge pe mâna Statelor Unite, constată „La nouvelle tribune“. După declaraţia cancelarului german Angela Merkel, care a spus  că "nu va fi posibilă găsirea unei soluţii la conflictul din Siria fără ajutorul Rusiei", a fost rândul său, al preşedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, să aibă rezerve cu privire la strategia europeană în regiune. Juncker a declarat, în cursul unei vizite la Passau, în sudul Germaniei, că Uniunea  Europeană  este necesar să-şi restabilească „relaţiile practice“ cu Rusia şi să nu lase Statele Unite să „dicteze“ în această politică. „Trebuie, o spun deschis, să îi tratăm pe ruşi corect.

„Ştiu din discuţiile mele cu (preşedintele rus Vladimir) Putin că nu acceptă fraze ca atunci când Barack Obama a spus că Rusia este o putere regională. Ce vrea să însemne asta? Nu vorbim astfel Rusiei!“, a declarat şeful CE. „Rusia vrea să fie tratată de la egal la egal şi aici ruşii au dreptate. Nu trebuie alungaţi din faţa scenei, pentru că, aşa cum am văzut, fac să se vorbească repede despre ei", a ţinut să sublinieze preşedintele Comisiei Europene.  

„Trebuie să facem eforturi către o relaţie practică cu Rusia. Nu este sexi, dar aşa trebuie să facem, nu putem continua aşa“. A mai spus Juncker . El a ţinut totuşi să precizeze că Rusia trebuie „să facă progrese masive“ şi că „modul în care a acţionat în afacerea Crimeei, în afacerea Ucrainei de Est, asta nu merge“. 

Europenii şi americanii au impus sancţiuni Rusiei din cauza sprijinului acordat separatiştilor din estul Ucrainei şi a anexării Crimeei la începutul lui 2014. 

De asemenea, occidentalii sunt foarte critici în ce priveşte intervenţia militară rusă în conflictul sirian, acuzând Moscova că susţine regimul condus de Bashar Al-Assad, în loc să lupte împotriva grupării jihadiste Statul Islamic. Trebuie spus că înaintea lui Junker şi Merkel mulţi deputaţi francezi şi chiar fostul premier italian Silvio Berlusconi au vizitat Crimeea anexată de către Rusia.
 

Aceste declaraţii au provocat cel puţin stupoare în statele foste comuniste şi aşa supărate pe Bruxelles pentru modul cum a gestionat criza imigranţilor şi pe impunerea cotelor obligatorii de refugiaţi. Estul ştie tactica Rusiei de a învrăjbi statele europene, asmuţindu-le una împotriva celeilalte, căutându-le slăbiciunile şi folosindu-se de ele, dar şi de eforturile pe care le-a tot făcut Moscova în ultima vreme de a scăpa de influenţa SUA asupra Europei pentru a putea să o manipuleze mai uşor. Politica europeană este calificată de Moscova drept „dependentă“ de cea a SUA. Într-un interviu, Vladimir Putin declara că pentru a discuta despre politica europeană el trebuit să meargă în America. 

Putin, pe cale să divizeze şi America

Mai grav este, scrie „Le Figaro“, că Rusia este pe cale să destabilizeze şi America. „După ce a sperat într-o cooperare cu ruşii pentru a găsi o soluţie negociată la conflictul sirian, guvernul de la Washington pare acum frustrat şi stupefiat“, notează publicaţia franceză.  

Moscova a lansat masive atacuri aeriene în coordonare perfectă cu trupele terestre ale lui Al-Assad şi ale aliaţilor săi iranieni. Urmează apoi în fiecare zi o nouă «surpriză»: mai întâi ideea de a trimite «voluntari ruşi» la sol; apoi propunerea preşedintelui cecen Kadârov de a trimite şi el «legiuni» în Siria. Urmează noi raiduri aeriene fără nicio coordonare cu turcii sau americanii, iar toate – sau cel puţin 90 la sută dintre ele, din spusele americanilor - concentrate pe grupurile de opozanţi ai lui Assad, deci nu pe ţinte legate de organizaţia Statul Islamic. În fine, acum două zile bombardamente ruseşti cu rachete de croazieră de tip nou trase de la 1500 km distanţă. Esclada militară începe să îngrijoreze tot mai multă lume. In mod clar, strategia rusă se sprijină pe o „axă şiită” - Siria, Iran, Irak.

   

La Washington, în absenţa unui răspuns la protestele adresate ruşilor, analiştii dar şi Casa Albă pariază pe o „împotmolire a Rusiei în Siria aşa cum a păţit-o şi în anii 80 în Afganistan”. În plus, implicarea rusă riscă să “sectarizeze” conflictul, să-i mobilizeze pe suniţi – majoritari în Siria – şi deci să-i atragă într-un război regional şi pe saudiţi şi pe restul monarhiilor din golful arabo-persic. Trecând însă peste aceste premoniţii, “Casa albă pare înainte de toate incapabilă să se decidă încotro s-o ia, ce strategie să aleagă în faţa Rusiei”, mai scrie Le Figaro. Si cum se întâmplă adesea în astfel de cazuri, apar la Washington diviziuni interne, fiecare vine cu o altă idee: Hillary Clinton vrea deasupra Siriei o zonă interzisă zborurilor, Obama o respinge, secretarul de stat american John Kerry face alte propuneri.

„Obsedat de precedentul irakian din 2003, liderul de la Casa albă pariază probabil pe slăbiciunea economiei ruse care va limita repede acţiunile lui Putin în Siria. De partea sa, liderul de la Kremlin crede exact contrariul şi anume tocmai pentru că este slăbit pe plan intern şi în dificultate în Ucraina atunci nu are decât de câştigat în acest joc de poker strategic. Intervenind acolo, preşedintele rus trimite în plus mesaje în toate direcţiile : mai întâi Europei căreia pare a-i spune că dacă nu pune capăt sancţiunilor, poate continua să destabilizeze Orientul apropiat agravând astfel şi mai mult criza migranţilor. 

În paralel, Putin decredibilizează şi America lui Obama. Indiferent de rezultatul din Siria, el le arată europenilor cine are «curaj» să intervină în acel conflict şi cine nu. O parte dintre europeni, prompţi în a-i critica cu prima ocazie pe americani, aplaudă deja intervenţia «salutară» rusă care va stopa valurile de refugiaţi. Kurzii sirieni, aliaţi tradiţionali ai americanilor, par şi ei a-şi pune întrebări şi să se gândească la un acord strategic cu Rusia.

„Chiar dacă Obama poate are dreptate pe termen lung mizând pe o posibilă împotmolire a Rusiei în Siria“, scrie „Le Figaro“, mesajul său este inaudibil. În Siria însă, oamenii nu văd decât un singur lucru în aceste zile: slăbiciunea aparentă a Americii.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite