SUA şi UE se coalizează în luptă împotriva Rusiei: sancţiunile economice şi politice anunţate de comunitatea internaţională
0În timp ce administraţia Obama şi Congresul american au făcut progrese în ce priveşte legislaţia care prevede sancţiuni aplicate Rusiei, UE a anunţat recent că a adoptat o serie de sancţiuni politice ce vizează oficialii ruşi, Putin rămâne sfidător, avertizând că eventualele măsuri vor avea „consecinţe” pentru toţi cei implicaţi. În ciuda curajului preşedintelui, problemele economice ale ţării o fac vulnerabilă la presiunile Occidentului.
Preşedintele american Barack Obama a aprobat joi impunerea de restricţii ale vizelor defavoarea ruşilor consideraţi a fi o ameninţare pentru suveranitatea Ucrainei, implicaţi de asemenea în operaţiunile militare pe teritoriul fostei ţări sovietice.
Obama a mai autorizat şi impunerea de sancţiuni economice, contribuind la acutizarea presiunii puse pe Rusia şi pe oponenţii guvernului interimar ucrainean, însă fără să aplice restricţii imediate, notează publicaţia „Bussines Week” pe pagina sa online.
Acţiunile anunţate de Casa Albă sunt îndreptate împotriva celor care reprezintă o ameninţare pentru „pacea, securitatea, stabilitatea, suveranitatea sau integritatea Ucrainei”, potrivit unui comunicat emis de Casa Albă. Aceste măsuri se aplică şi celor care contribuie la „înstrăinarea activelor de stat ale Ucrainei”.
Impactul acţiunilor întreprinse de Statele Unite depinde de răspunsul Uniunii Europene. Liderii celor 28 de state europene s-au reunit astăzi la Bruxelles, summit în urma căruia a fost adoptată o strategie etapizată de sancţionare a Rusiei, scopul fiind constrângerea Moscovei să iniţieze negocieri pentru soluţionarea crizei din Ucraina, a anunţat ulterior Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European.
Măsuri mai drastice precum înghetarea activelor ruşilor care s-ar putea afla pe „lista neagră” a Casei Albe şi a Bruxellesului nu au fost încă adoptate.
Atât SUA, cât şi UE cer Rusiei „retragerea imediată” a forţelor sale armate de pe teritoriile Ucrainei şi găsirea unei soluţii care să implice „dialog direct şi imediat cu guvernul ucrainean”, se arată în comunicatul emis de Casa Albă.
Oficialii nu au numit în mod specific niciun individ vizat în mod direct sau susceptibil de sancţiuni. Unele vize au fost deja anulate, în timp ce altele urmează să fie ridicate în zilele următoare, în cazul în care nu este rezolvată criza din Ucraina, au dezvăluit unii oficiali americani sub condiţia anonimităţii pentru publicaţia „Business Week”.
Însă legăturile economice puternice legate între Rusia şi Europa lasă Occidentului puţine posibilităţi de răspuns, notează experţii postului CNN Money. În timp ce politicienii americani fac presiuni pentru a grăbi aplicarea sancţiunilor, omologii lor europeni au afişat o atitudine mai reţinută, părerile din interiorul UE fiind divizate.
Pe aceeaşi temă:
VIDEO Balaurul, românii şi pericolul acut
Românii n-ar fi acut ameninţaţi. Iar, potrivit unui comentator de stânga, „acest război nu e al nostru“. Aşa să fie oare? Şi cum ar putea fi oprit Putin să încalce dreptul internaţional?
Ucraina şi Rusia, despărţire veşnică?
„Pentru toate cele ce se întâmplă acum în estul Ucrainei, vinovatul nr. 1 este Victor Ianukovici. Toţi ceilalţi şi toate celelalte acţiuni sunt consecinţele acţiunilor celui care a izbutit să distrugă nu doar propria ţară, dar a costat până acum banca centrală de la Moscova 10 miliarde de dolari doar pentru o susţinere parţială a cursului valutar“, scrie specialistul în geopolitică Marius Văcărelu pe blogul său de pe adevarul.ro.
Implicaţiile economice şi politice ale crizei din Ucraina asupra regiunii au fost dezbătut de viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, şi fostul ministrul de Externe Teodor Baconschi, într-o emisiune moderată de jurnalistul Cristian Unteanu, la Adevărul Live.
INFOGRAFIE De ce nu se teme Kremlinul de Occident: de ani buni, bogaţii Rusiei cumpără Europa
Criza din Kiev s-a transformat în ultima săptămână într-un adevărat conflict care stă să izbucnească între Rusia şi Occident. Vestului aproape că nu îi vine să creadă că Vladimir Putin a invadat Ucraina cu circa 15.000 desoldaţi.
Ucraina, „anschluss“-ul lui Putin
Invazia Ucrainei, care se petrece chiar sub ochii noştri, are o sumedenie de similitudini cu evenimentele din perioada 1937-1939, din centrul Europei. De la pretextele Rusiei până la ezitările Occidentului, de la nerespectarea angajamentelor şi a tratatelor semnate de marile puteri la neputinţa organismelor internaţionale, de la ruperea de realitate a liderului Rusiei până la negocierea peste capul victimelor, totul induce un deja-vu.
Criza ucraineană continuă să fie cel mai fierbinte subiect dezbătut la cel mai înalt nivel diplomatic, în timp ce Peninsula Crimeea rămâne sub ocupaţia trupelor ruse. Marţi, armata ucraineană a transmis că a respins un atac al Forţelor Navale ruse, anunţ urmat de dezvăluirea Rusiei, care a spus că a testat în aceeaşi zi o rachetă balistică internaţională.
La puţin peste trei luni de la izbucnirea protestelor pro-europene de la Kiev, Ucraina a ajuns în pragul războiului, denunţând o invazie rusă în Crimeea. De cealaltă parte, ruşii susţin că „nu vor face niciun compromis” pentru a-şi apăra cetăţenii de acolo.
Fostul consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter avertizează că, dacă Vestul va continua să privească pasiv mobilizarea de trupe ruse în Ucraina, care ar putea duce până la urmă la răsturnarea noii puteri de la Kiev, atunci securitatea şi libertatea nou-dobândite de ţările învecinate Ucrainei - România, Polonia şi cele trei state baltice - sunt şi ele în pericol.
Generalul de armată (r) Constantin Degeratu, fost şef al Statului Major General al Armatei Române, a discutat cu jurnalistul Cristian Unteanu şi redactorul-şef „Adevărul” Dan Marinescu despre cele mai recente dezvoltări în zona diplomaţiei internaţionale, dar şi despre noile mişcări de trupe şi despre semnificaţia posibilei amplificări a conflictelor existente în Ucraina.
Rusia a anunţat condiţiile în care va discuta cu Occidentul pe tema Ucrainei. NATO se reuneşte de urgenţă
Rusia este dispusă pentru negocieri pe tema crizei din Ucraina numai dacă va fi pus în aplicare acordul de la 21 februarie, care prevede organizarea alegerilor prezidenţiale anticipate în decembrie 2014, a anunţat o sursă din cadrul Ministerului rus de Externe.
Preşedintele demis Viktor Ianukovici a cerut Rusiei să trimită soldaţi în Ucraina
Preşedintele demis al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a solicitat ajutor militar din partea Rusiei şi a cerut autorităţilor de la Moscova să trimită trupe peste graniţă, pe teritoriul ucrainean, potrivit declaraţiilor ambasadorului rus la ONU, relatează BBC News.
Cum ricoşează criza din Ucraina în economia românească
Leul şi cotaţiile principalelor companii listate la Bursă încep să piardă teren, pentru că investitorii sunt îngrijoraţi, iar creşterea preţurilor la ţiţei ar putea declanşa scumpiri în lanţ.
INFOGRAFIE Pe cine ţine în şah flota rusă din Crimeea
Armata rusă s-a instalat în Crimeea în urmă cu peste 200 de ani, după ce Ecaterina a II-a a construit o bază navală la Sevastopol, iar în prezent Rusia plăteşte chirie Ucrainei pentru găzduirea unei flote cu care intimidează "vecini mici", dar nu face faţă NATO, scrie „Washington Post“.
Câteva motive pentru care nu ar trebui să îi plângem pe ucraineni Există în ultimele zile o sensibilitate deosebită faţă de Ucraina. Rusia a invadat Crimeea, pe care acum o stăpâneşte. Aparent am fi în pragul unui război rece, iar Rusia nu doreşte să bată înapoi. Pentru România, o Ucraină democratică, cel puţin la nivelul ţării noastre, ar fi perfectă, dar e posibil oare acest lucru?
Putin a „pierdut contactul cu realitatea“, i-a transmis Angela Merkel lui Obama Preşedintele rus Vladimir Putin a „pierdut contactul cu realitatea“, i-a spus cancelarul german Angela Merkel şefului administraţiei americane Barack Obama duminică seara, după convorbirea telefonică pe care o purtase înainte cu liderul de la Kremlin privind situaţia din Crimeea, potrivit The New York Times.
Invazia rusă din Ucraina nu poate fi oprită În Crimeea s-ar afla deja peste 15.000 de soldaţi ruşi, iar Moscova continuă să trimită tancuri, vase şi avioane de luptă. Dacă situaţia peninsulei pare decisă, Vestul face eforturi pentru a descuraja scindarea părţii de est a ţării, tradiţional rusofilă.
La Ucraina nu se renunţă fără luptă Care este costul deciziei Kremlinului în Crimeea şi care este cursul de acţiune global de urmat, luând în calcul şi escaladarea conflictului?
Se încarcă comentariile...
