Stratfor: Rusia se pregăteşte pentru a face faţă revoltelor populaţiei sărăcite

Economia Rusiei este în declin, iar tensiunea financiară asupra Kremlinului începe să se extindă şi în regiuni, în oraşe şi la populaţie. Kremlinul începe să facă paşii necesari înăbuşirii unor eventuale revolte regionale sau proteste în masă.

Multe dintre regiunile Rusiei sunt deja în pragul falimentului. În timp ce presiunea continuă să se acumuleze, guvernele municipale ale ţării şi cetăţenii nu mai au bani. Având speranţe puţine, liderii ţării încep să se pregătească pentru nemulţumirile populaţiei, notează platforma de analize Stratfor.

Oraşele industriale ale Rusiei se zbat în chinuri economice

Mono-oraşele Rusiei, adică cele care se bazează pe o singură industrie, încep să resimtă greutatea problemelor financiare ale guvernelor regionale. Existe 319 mono-oraşe care, în total, găzduiesc 14 milioane de ruşi, adică aproximativ 10% din toată populaţia Rusiei, scrie Stratfor.

Oraşele acestea sunt o relicvă a timpurilor sovietice: ele se bazează pe o singură industrie sau fabrică în care sunt angajaţi cei mai mulţi localnici. Mono-oraşele se concentrează fie pe manufactură, pe metalurgie, fie pe cherestea sau producerea de combustibili. Problema cu aceste oraşe este că dă naştere unei economii inflexibile. Mai mult, forţa de muncă nu ştie să facă decât un singur lucru, fiind dificil pentru muncitori să migreze în alte regiuni pentru o slujbă mai bine plătită.

Multe dintre aceste mono-oraşe au nevoie de finanţări guvernamentale sau din partea oligarhilor ruşi pentru a supravieţui. În cadrul unei vizite recente într-un asemenea oraş, mai precis în Usolie-Sibirskoie, premierul rus Dmitri Medvedev a spus că doar 79 din cele 319 mono-oraşe sunt stabile din punct de vedere economic. El a adăugat că guvernul federal nu va reuşi să salveze celelalte 240 de oraşe. Potrivit ministrului Dezvoltării Economice, Alexei Uliukaiev, 94 de mono-oraşe se află „în zona roşie“, adică sunt aproape de colapsul economic, de faliment.

Deşi Kremlinul a pus deoparte un fond de 525 de milioane de dolari pentru mono-oraşele sale, Uliukaiev a subliniat faptul că această sumă este suficientă pentru ajutarea a doar 20 de oraşe, pe un an de zile.

Atunci când mono-oraşele au început să dea semne de încetinire a economiei, în 2009, muncitorii fără nicio altă alternativă de angajare şi-au văzut salariile scăzând. În aceste oraşe au luat naştere proteste, făcându-l pe prim-ministrul de atunci, Vladimir Putin, să călătorească în regiuni pentru a lansa o campanie de propagandă.

În oraşul Pikaliovo, Putin i-a ordonat lui Oleg Deripaska, oligarhul care deţinea Basic Element, compania oraşului, să plătească 1,3 milioane de dolari din proprii bani pentru a calma protestatarii. Acum oligarhii nu mai sunt chiar atât de darnici cu banii lor şi nu prea mai reuşesc să stăvilească lipsurile din finanţarea Kremlinului, continuă Stratfor.

Ruşii simt poverile economice

Guvernele regionale şi municipale, deja aflate sub presiuni financiare mari, nu au reuşit să prevină efectele crizei economice asupra poporului rus. Inflaţia a înregistrat cel mai mare procent din ultimii 13 ani, de 16,9% în prima jumătate a lui 2015, reducând valoarea salariilor cu 14% faţă de 2014, cel mai rapid declin încă de la criza rublei din 1998.

Potrivit serviciului de statistică de stat Rosstat, numărul ruşilor aflaţi sub limita naţională de sărăcie a crescut cu 14% în prima jumătate a anului. În timpul crizei financiare din 2008, Kremlinul a crescut salariul minim şi beneficiile sociale pentru a preveni o creştere a sărăciei. De data aceasta, Kremlinul nu a luat asemenea măsuri, alegând în schimb să păstreze banii pentru uzul guvernului federal.

Potrivit Şcolii Superioare de Economie din Moscova, ruşii îşi vând economiile în valută pentru a-şi păstra pe linia de plutire căminele. Totuşi, se estimează că mare parte din aceste fonduri de economii se vor termina mai târziu în acest an, fapt care ar putea restricţiona semnificativ accesul ruşilor la fonduri, astfel din ce în ce mai mulţi ruşi vor ajunge sub limita de sărăcie în 2016.

Kremlinul se pregăteşte de proteste

Guvernul rus devine din ce în ce mai îngrijorat că presiunile financiare asupra guvernelor municipale şi regionale, dar şi cele asupra poporului, se vor materializa în sfidare regională sau în proteste în masă împotriva guvernului federal. Kremlinul este mai puţin îngrijorat de popularitatea lui, de vreme ce se bucură de cea mai mare rată de aprobare din ultimii ani. Totuşi, popularitatea aceasta are mai mult legătură cu naţionalismul pe fondul tensiunilor cu Occidentul. În timp ce presiunea economică se agravează, Kremlinul va vedea şi cum popularitatea lui începe să se erodeze.

Pentru a se păzi de ameninţarea revoltelor, Kremlinul se asigură că îşi menţine controlul asupra ţării şi în anii ce vor urma. Guvernul federal a alocat 5,2 miliarde de dolari pentru împrumuturi subvenţionate de federaţie, cu o dobândă anuală de 0,1%, pentru guvernele regionale şi municipale.

Deşi aceste împrumuturi vor reprezenta un fel de ajutor, suma reprezintă doar o mică fracţie din ce au nevoie guvernele regionale. În consecinţă, regiunile vor continua să se îndrepte către împrumuturi comerciale riscante pentru a-şi satisface necesităţile. 

Analiştii ruşi au sugerat că Kremlinul va trebui, eventual, să ajungă la o înţelegere cu creditorii, aflaţi în proprietatea statului, Sberbank şi VTB. Totuşi, după o întâlnire cu Putin ce a avut loc pe 31 iulie, liderul Sberbank, Herman Gref, a declarat că situaţia financiară a băncii pentru restul anului 2015 este „complicată“ şi nu a dat niciun indiciu cum că ar ajuta regiunile.

Pe lângă eforturile de a găsi ajutor financiar pentru oraşe şi regiuni, Kremlinul se concentrează şi pe eforturile de a se pregăti, politic şi din punct de vedere al securităţii, împotriva eventualelor proteste. În ultima lună, Parlamentul rus a introdus o serie de legi prin care se extinde abilitatea guvernelor regionale de a monitoriza protestele. Printre aceste legi sunt incluse şi cele care încurajează contactul direct dintre forţele de securitate şi liderii mişcărilor protestatare. Duma (parlamentul) a mărit şi puterile poliţiei, inclusiv acordând drepturi mai largi pentru folosirea armelor împotriva civililor.

Forţele de securitate regională au descins deja asupra liderilor opoziţiei şi organizaţiilor, ca măsură de securitate înaintea alegerilor regionale şi municipale ce vor avea loc în septembrie. Liderii opoziţiei din Novosibirsk, Kostroma, Kaluga şi Magadan au fost reţinuţi în ultimele săptămâni, deşi alegerile se vor ţine abia peste mai mult de o lună.

În unele regiuni chiar s-a interzis partidelor de opoziţie să candideze la alegeri. În lunile dinaintea alegerilor, Vladimir Putin a păstrat contactul cu şefii partidelor „Doar Rusia“ şi Liberal Democrat, două dintre cele mai mari formaţiuni de opoziţie din Rusia.

Kremlinul a început de asemenea să intervină împotriva eventualelor nemulţumiri politice şi din viitorul mai îndepărtat. În iunie 2015, guvernul federal a mutat alegerile legislative şi regionale ce vor avea loc în 2016, din luna decembrie în septembrie. Kremlinul speră ca alegerile ţinute mai aproape de vacanţa de vară să prevină protestele şi campaniile politice organizate de opoziţie. Această mişcare a dat naştere la speculaţii şi în media rusă, şi în cea occidentală, cum că Kremlinul se aşteaptă ca, anul următor, criza economică să se înrăutăţească.

Deşi este posibil ca Rusia să înregistreze o creştere economică în 2016, Kremlinul nu va fi în stare să stabilizeze regiunile sau să se păzească împotriva sentimentului de disconfort public decât dacă preţul la petrol îşi revine sau dacă intervine guvernul federal.

Intervenţia federală necesită ca Guvernul să scoată mare parte din rezervele sale de 541 de miliarde de dolari, sumă care este împrăştiată în rezervele de valută, în Fondul Averii Naţionale şi în cel al Rezervelor Naţionale. Până acum, Kremlinul a evitat în mare parte să se atingă de aceste rezerve, aşteptând timpuri mai grele. Însă acele timpuri au apărut la orizont, iar Guvernul ar putea fi forţat să scoată din rezerve pentru a-şi salva regiunile, oraşele şi oamenii de greutăţi. Între timp, Kremlinul va continua să-şi contorizeze nivelul de popularitate (şi să strângă laţul şi mai mult asupra opoziţiei) pentru a menţine stabilitatea pe termen scurt.

În următorii câţiva ani, Kremlinul va trebui să se concentreze mai mult pe eforturile de a menţine ţara stabilă. Eventual, acest lucru ar putea însemna că Rusia va trebui să-şi limiteze mişcările pe plan internaţional, deoarece problemele domestice vor consuma mare parte din atenţie.

Între timp, SUA şi alte state occidentale ar putea încerca să exploateze nemulţumirea publicului din Rusia, după cum s-a văzut în protestele din 2011 şi 2012. Kremlinul, foarte conştient de această posibilitate, va continua, cel mai posibil, să atace legăturile americane din Rusia, conchide Stratfor.