Spionocraţia. Expulzările care umbresc diplomaţia rusă

La mai bine de două decenii de la instalarea lui Putin la Kremlin, diplomaţia rusă este implicată mai mult ca oricând în scandaluri de spionaj.

Într-un articol publicat în mai 2019 în revista de politică internaţională „Foreign Policy”, cunoscutul expert britanic în chestiuni ruseşti Mark Galeotti atrăgea atenţia că Vladimir Putin cultivă „o dependenţă periculoasă” de serviciile sale secrete. Potrivit lui Galeotti, liderul de la Kremlin încearcă astfel să mizeze pe o lume pe care nu o stăpâneşte, dar pe care o admiră şi o respectă fidel. Aşa a ajuns să-şi formeze în jurul său un cerc cu foşti agenţi în frunte, între care Serghei Ivanov (KGB), Dmitri Kozak (GRU), Igor Secin (GRU) sau Nikolai Patruşev (KGB), probabil cel mai radical dintre toţi; un om care se declară sigur că Statele Unite caută să destrame Rusia, şi să asculte înainte de toate expertiza lor şi a celor de teapa lor. Plecând de la aceste considerente, fostul profesor la Universitatea din New York afirmă că Rusia lui Putin poate fi numită o „spionocraţie”, adică un fel de regim dominat de serviciile secrete. Este un aspect care se observă mai ales în diplomaţia rusă, mai vizibilă în ultimii ani în scandaluri de spionaj decât în negocierea unor crize internaţionale.

În martie 2015, Suedia avertiza că o treime din diplomaţii ruşi de pe teritoriul său sunt de fapt spioni. Serviciul de Informaţii Externe (SVR), Direcţia Principală de Informaţii a Statului Major al Armatei Ruse (GU, cunoscut mai mult ca GRU), Serviciul Federal de Securitate (FSB, fostul KGB)... Toate trei sunt prezente în Suedia. „Este o constantă, numărul lor nu se schimbă odată cu trecerea anilor”, spunea atunci Wilhelm Unge, responsabil de contraspionaj.

Trei ani mai târziu, Ministerul rus de Externe devenea principalul subiect al celui mai mare val de expulzări de diplomaţi din istorie. În martie 2018, 153 de diplomaţi ruşi au fost declaraţi persona non grata în 29 de ţări şi de la NATO în urma otrăvirii în aceeaşi lună a fostului agent dublu Serghei Skripal pe teritoriul britanic. Fost agent GRU şi colaborator MI6 (serviciul britanic de externe), Skripal a fost otrăvit cu un agent neurochimic din gama Noviciok, dezvoltată de sovietici ca armă chimică în a doua parte a Războiului Rece şi moştenită de ruşi. A fost vorba de primul atac chimic purtat într-o ţară europeană după cel de-al Doilea Război Mondial. În timp ce Londra a imputat atacul GRU, diplomaţia rusă a respins cu tărie acuzaţia şi a luat măsuri similare. Tot atunci, Vladimir Putin îşi încheia al treilea mandat la Kremlin şi depunea jurământul pentru al patrulea, un mandat deloc fericit până acum pentru diplomaţia rusă.

Cazurile care denotă un amestec tenebru între MAE şi serviciile secrete de la Moscova parcă nu se mai opresc, devenind subiecte de ştiri aproape zilnic îndeosebi în ultimele două luni şi implicând chiar şi ţări cunoscute pentru o atitudine în general bună faţă de Rusia, cum ar fi Austria, Bulgaria sau Slovacia. Ele denotă că misiunile diplomatice ruseşti reprezintă un paravan pentru acoperirea a tot felul de activităţi ostile, de la spionaj industrial şi tentative de influenţare a cursurilor interne până la trafic de armament şi chiar crime. Câteva dintre ele merită o atenţie aparte.

Slovacia, prinsă la mijloc într-o crimă

La 10 august, Slovacia a anunţat expulzarea a trei diplomaţi ruşi în legătură cu o „crimă gravă” comisă într-un stat membru al Uniunii Europene. „Activităţile lor erau în conflict cu Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice”, a motivat decizia purtătorul de cuvânt al MAE slovac. Potrivit cotidianului slovac „Dennik N”, crima din miezul acestui scandal diplomatic s-a petrecut la 23 august 2019, într-un parc din Berlin, capitala Germaniei. Este vorba de uciderea fostului ofiţer militar georgian de origine cecenă Zelimhan Hangoşvili, împuşcat cu două gloanţe în cap. Cei trei diplomaţi s-ar fi ocupat de deturnarea vizei pentru principalul suspect arestat în acest caz, Vadim K., care a întreţinut legături strânse înainte de a fi prins la Berlin cu o unitate a FSB. La mijlocul lui iunie, Parchetul Federal German a acuzat oficial statul rus că a ordonat lichidarea lui Hangoşvili, un fost combatant rebel în Al Doilea Război Cecen (26 august 1999 - 6 februarie 2000) considerat drept „terorist” la Moscova. Cu şapte luni mai devreme, în decembrie 2019, Berlinul expulzase doi diplomaţi ruşi în acest caz comparat de presa germană cu Afacerea Skripal. Ca de obicei, Moscova l-a luat pe „nu” în braţe şi a anunţat măsuri de retorsiune atât împotriva Germaniei, cât şi a Slovaciei.

Austria, deranjată de interese obscure

La 24 august, Austria a declarat persona non grata un diplomat rus şi l-a expulzat din cauza unui „comportament care încalcă Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice”. MAE de la Viena a refuzat să dea detalii, dar „Kronen Zeitung”, cel mai important ziar austriac, a dezvăluit că este vorba de un caz de spionaj industrial. Decizia expulzării a fost catalogată ca fiind neobişnuită, având în vedere că Austria preferă de regulă să închidă ochii şi să menţină relaţii bune cu Rusia, aşa cum s-a întâmplat şi în contextul Afacerii Skripal, când nu s-a alăturat gesturilor de solidaritate manifestate faţă de Marea Britanie. Rusia a denunţat la rândul ei un act nejustificat şi a răspuns în mod similar.

Norvegia, vigilentă

La opt zile de la anunţul Slovaciei şi cu şase zile înainte de cel al Austriei, Norvegia a expulzat un diplomat rus implicat într-un caz de spionaj. Angajat la secţia comercială a Ambasadei Rusiei la Oslo, acesta căuta să obţină informaţii secrete de la un cetăţean norvegian, care la rândul lui fusese arestat cu trei zile înainte de anunţarea expulzării. La 28 august, Rusia a evocat un „act inamical” şi a declarat persona non grata un diplomat de rang înalt al Ambasadei Norvegiei la Moscova.

Bulgaria descoperă noi spioni

Capul de afiş al lunii septembrie cu privire la expulzarea unor cetăţeni ruşi l-a ţinut Bulgaria. La 24 septembrie, Sofia a declarat persona non grata doi diplomaţi ruşi şi le-a dat 72 de ore la dispoziţie să părăsească teritoriul bulgar. Acoperiţi de imunitate diplomatică, cei doi s-au dedat unor activităţi de spionaj militar în ţara vecină. Mai exact, s-au arătat interesaţi încă din 2016 să pună mâna pe informaţii despre proiecte de modernizare a armatei bulgare. „Ei aveau ca obiectiv să predea informaţiile culese, care constituie secret de stat, serviciilor militare ruse de informaţii (GRU), la Moscova”, se arată într-un comunicat al Parchetului bulgar. Cei doi diplomaţi ruşi erau ajutaţi de către doi cetăţeni bulgari care aveau acces la informaţii despre industria militară a ţării lor şi care, cu anumite ocazii, erau plătiţi pentru serviciile pe care le prestau, potrivit Sofiei.

Bulgaria, stat membru NATO din 2004 şi UE din 2007, întreţine în mod tradiţional relaţii politice şi economice bune cu Moscova, însă cazurile de spionaj implicând cetăţeni ruşi s-au multiplicat în ultimii ani. Un diplomat rus a fost expulzat în octombrie 2019 din Bulgaria din cauza faptului că se ocupa de colectarea de informaţii vizând interesele Bulgariei, NATO şi UE. Anterior de acest caz, Sofia îl arestase pe fostul parlamentar bulgar Nikolai Malinov sub acuzaţia de spălare de bani şi spionaj pentru un serviciu secret al Rusiei şi pusese interdicţie de intrare pentru doi cetăţeni ruşi - Konstantin Malofeev şi Leonid Reşetnikov - sub acuzaţia că acţionau în culise pentru a schimba cursul politicii externe a Bulgariei. La scurt timp după eliberare, Malinov s-a deplasat la Moscova pentru a primi „Ordinul Prieteniei” direct din mâna lui Putin. Deloc surprinzător, Rusia a negat cazurile de spionaj scoase la suprafaţă de Bulgaria şi a luat măsuri de retorsiune.

Cehia, cuibul de spioni

Dacă Bulgaria a ţinut capul de afiş în luna septembrie, Cehia a avut parte de această provocare de-a lungul primei jumătăţi a anului în curs. Ultimul caz cunoscut datează din 25 iunie, când doi bărbaţi au fost reţinuţi discret în parcarea unui club de tenis din Říčany, o suburbie de 15.000 de locuitori a Pragăi, în timp ce se pregăteau să încheie transferul unei cantităţi mari de muniţii, inclusiv gloanţe pentru puşti cu lunetă. Potrivit Radiožurnál, care citează surse din serviciile secrete cehe, unul dintre cei doi bărbaţi încătuşaţi la Říčany era angajat civil la secţia militară a Ambasadei ruse la Praga. Având în vedere statutul său, el a fost eliberat la locul faptei, iar  Moscova l-a retras din post în grabă şi într-o tăcere completă. Repeziciunea cu care a reacţionat Moscova a trezit suspiciuni la Praga, care nu exclude faptul că bărbatul respectiv este agent al GRU şi se folosea de imunitatea diplomatică pentru a-şi acoperi adevărata activitate. O sursă a Radiožurnál crede că muniţiile de la Říčany „erau destinate bandelor europene  sau forţelor speciale ruseşti care operează în secret în Europa”.

Incidentul de la Říčany s-a produs la nici trei săptămâni de la expulzarea a doi diplomaţi ruşi la Praga. Andrei Konciakov şi Igor Rîbakov au plătit cu posturile pentru scandalul ricina, care a pus în alertă în primăvară autorităţile cehe. La sfârşitul lui aprilie, publicaţia cehă „Respekt” dezvăluia că un bărbat sosise la Praga având asupra sa un paşaport rus şi o pungă ce ar putea să conţină ricină, o substanţă foarte toxică. Era văzut drept o potenţială ameninţare pentru primarul Districtului 6 Ondrej Kolar şi primarul general al Pragăi Zdenek Hrib. Cei doi edili au fost plasaţi sub protecţia poliţiei, împreună cu încă o persoană. Ori Ondrej Kolar şi Zdenek Hrib erau doi oameni-cheie în decizia demolării statuii din Praga a fostului mareşal sovietic Ivan Konev şi înlocuirii ei cu un memorial dedicat eliberării capitalei cehe de nazişti în 1945, un act care a stârnit furie la Moscova. Mai mult, acest demers a survenit după o altă decizie deranjantă pentru Moscova. La sfârşitul lui februarie, consilierii municipali din Praga au votat pentru redenumirea Pieţei Pod Kaštany, unde este situată Ambasada Rusiei în Cehia, în Piaţa Boris Nemţov, în semn de omagiu faţă de acest opozant rus împuşcat fatal acum mai bine de cinci ani pe un pod din apropierea Kremlinului. Potrivit premierului ceh Andrej Babis, scandalul ricina a fost de fapt „rezultatul unei lupte interne în cadrul Ambasadei Rusiei la Praga”. Un diplomat rus a transmis intenţionat informaţii false despre o presupusă operaţiune de otrăvire pentru a-l implica pe un coleg de-al său, a precizat Babis. Astfel, Cehia a decis să se lipsească de cei doi scandalagii. Ambasada Rusiei la Praga s-a arătat deranjată de „o mişcare neprietenoasă”.

Una peste alta, Ambasada Rusiei în Cehia şi-a făcut un renume din a fi implicată în scandaluri cu iz de spionaj cu ţara gazdă. Anterior, Serviciul Ceh de Informaţii şi Securitate (BIS) a avertizat în privinţa faptului că agenţii secreţi ruşi lucrează activ în teritoriul ceh sub acoperire diplomatică. De exemplu, BIS nu vede cu ochi buni numărul mare de diplomaţi ruşi la Praga în raport cu alte două mari puteri mondiale. Potrivit BIS, Rusia are 140 de diplomaţi în Cehia, în timp ce Statele Unite dispun de 70 şi China doar de 30.

Elveţia are de furcă cu instalatorii acoperiţi de imunitate

Incidentul de la Říčany aduce aminte de un caz neobişnuit cu spioni ruşi petrecut cu un an mai înainte în Elveţia şi dezvăluit la sfârşitul lui ianuarie în contextul deschiderii Forumului Economic Mondial de la Davos. Protagoniştii acestei relatări sunt doi ruşi care se dădeau drept instalatori în timpul unei legitimări pe o stradă din Davos, în august 2019, deşi aveau paşapoarte diplomatice asupra lor. „Este adevărat că am verificat doi cetăţeni ruşi la Davos şi că ei s-au identificat cu paşapoarte diplomatice, dar noi nu am putut fi siguri de niciun motiv pentru a-i reţine. Au fost lăsaţi să plece“, a declarat o purtătoare de cuvânt a Poliţiei din cantonul Grisons, din estul Elveţiei, unde este situată staţiunea montană Davos. Purtătoarea de cuvânt a adăugat că Poliţia Elveţiană nu a reuşit să-i identifice pe cei doi bărbaţi drept instalatori, dar nici să facă o legătură între prezenţa lor în staţiune şi cea de-a 50-a ediţie a Forumului Economic Mondial, care a avut loc anul acesta. Până la deschiderea lucrărilor Forumului, ei ar fi părăsit Elveţia, potrivit ziarului „Tages-Anzeiger“. Contactat pe această temă, un purtător de cuvânt al Ambasadei Rusiei la Berna a confirmat supunerea a doi diplomaţi ruşi unei legitimări în august anul trecut la Davos şi a susţinut că a fost vorba de o „glumă proastă“.

Ulterior, s-a aflat că membrii unităţii secrete cu numele de cod 29155 din cadrul GRU, serviciul de spionaj al armatei ruse, au putut să-şi facă operaţiunile de sabotaj în diverse ţări europene datorită unor acoperiri diplomatice în Elveţia.

Conform Business Insider, coordonatorul echipei era un anume Gheorghi Gorşkov, prezentat într-o anchetă a grupului de investigaţii Bellingcat drept un agent GRU cu acoperire diplomatică la reprezentanţa rusă pe lângă Organizaţia Mondială a Comerţului. Gheorghi Gorşkov este de fapt numele de cod al lui Igor Gordienko, un bărbat născut în 1979 la Bolgrad, în Ucraina, şi absolvent al Academiei GRU. Gordienko s-a alăturat misiunii ruse la OMC în ianuarie 2017 şi s-a retras în mod precipitat în octombrie 2018, după dezvăluirea identităţii sale în Afacerea Skripal. Conform investigaţiei Bellingcat, nu există informaţii clare despre adevărata activitate a lui Gordienko la Geneva, dar informaţiile intrate în posesia anchetatorilor arată că a vorbit frecvent la telefon cu Denis Sergheev, Aleksandr Mişkin, alias Aleksandr Petrov, şi Anatoli Cepiga, alias Ruslan Boşirov, toţi trei acuzaţi în tentativa de asasinare a fostului agent dublu Serghei Skripal. De asemenea, Igor Gordienko ar fi vizitat mai mult Agenţia Mondială Antidoping, Institutul Politehnic de la Lausanne şi pârtii de schi decât OMC, fapt ce arată că avea alte preocupări decât cele menţionate oficial. În plus, anchetatorii au descoperit o creştere bruscă a interesului unităţii 29155 faţă de Geneva în perioada decembrie 2017 - februarie 2018, manifestat prin călătoriile dese efectuate aici de membrii săi, inclusiv de Cepiga şi Mişkin. La 4 martie 2018, Serghei Skripal a fost găsit inconştient pe o bancă din Salisbury, un oraş liniştit din sudul Angliei, alături de fiica sa Iulia. La 31 octombrie 2018, la scurt timp după deconspirarea sa, Igor Gordienko a părăsit Geneva cu direcţia Moscova.

La fel ca Suedia, Elveţia anunţa în septembrie 2018 că un sfert din diplomaţii ruşi din teritoriul său sunt de fapt spioni. Evaluarea îi aparţine Consiliului Federal, care menţionează că aceştia îşi concentrează activităţile la Geneva şi pe lângă organizaţiile internaţionale.