Scurgeri de la Kremlin: Operaţiunea secretă comandată de Putin pentru susţinerea candidaturii lui Trump în alegeri şi divizarea societăţii americane

Vladimir Putin şi Donald Trump la summitul G20 din Japonia FOTO EPA-EFE

Preşedintele rus Vladimir Putin a autorizat personal o operaţiune condusă de serviciile secrete pentru a-l sprijini pe Donald Trump în scrutinul prezidenţial din 2016, se arată în documente scurse de la Kremlin consultate de cotidianul britanic „The Guardian”. Decretul a fost semnat de liderul de la Kremlin la o şedinţă a Consiliului de s Securitate care a avut loc pe 22 ianuarie 2016.

Un raport pregătit de „experţi” ai Kremlinului a recomandat folosirea „tuturor forţelor posibile” pentru asigurarea victoriei lui Trump.

Trei agenţii de informaţii au fost însărcinate să ducă la capăt operaţiunea de interferenţă în alegerile americane.

Se pare că agenţiile de spionaj vestice ar fi la curent de luni întregi cu conţinutul documentelor şi le-ar fi cercetat atent. Experţi independenţi consultaţi de publicaţia britanică sunt de părere că sunt autentice, fiind redactate în stilul serviciilor de securitate ale Rusiei.

Raportul intitulat „No 32-04 \ vd”  şi clasificat drept secret îl numeşte pe Donald Trump ca pe „cel mai promiţător (perspektivnîi) candidat” pentru Kremlin.

Trump este descris ca „impulsiv, instabil psihic şi un individ dezechilibrat care suferă de un complex de inferioritate”. Raportul face referire la „anumite evenimente” care ar fi avut loc în cursul deplasărilor lui Trump la Moscova, detaliate într-o anexă la document. Kremlinul a colectat materiale potenţial compromiţătoare despre viitorul preşedinte cu ocazia „vizitelor neoficiale pe teritoriul Federaţiei Rude”, pare a confirma raportul.

„Este acut necesar să apelăm la toate forţele disponibile pentru a facilita alegerea lui Trump în funcţia de preşedinte”, întrucât acest lucru ar favoriza „scenariul politic teoretic”, se arată în document.

O victorie a lui Trump „ar conduce cu siguranţă la destabilizarea sistemului socio-politic al SUA”, astfel încât nemulţumirile latente să iasă la suprafaţă.

Summitul Kremlinului

Consiliul de Securitate al Kremlinului s-a întrunit într-adevăr în ianuarie, după cum atestă fotografiile oficiale în care apar Putin, premierul de atunci Dmitri Medvedev şi ministrul de Externe Serghei Lavrov. Printre cei prezenţi s-au mai aflat: Serghei Şoigu, ministrul Apărării, responsabil de coordonarea GRU, agenţia de informaţii militare din Rusia; Mihail Fradkov, şeful de atunci al serviciului rus de informaţii externe SVR şi Aleksandr Bortnikov, şeful agenţiei de spionaj FSB. Nikolai Patruşev, fostul director al FSB, a participat în calitate de secretar al Consiliului de Securitate.

Comunicatul de presă specifica că obiectul discuţiilor este Republica Moldova şi problemele economice. Documentele secrete arată însă că adevăratul obiectiv era propunerile confidenţiale întocmite de serviciul analitic al administraţiei ca răspuns la sancţiunile americane asupra Moscovei.

Autorul documentelor pare să fie Vladimir Simonenko, şeful departamentului de experţi al Kremlinului responsabil de analize şi rapoarte, unele în baza informaţiilor externe. Acesta ar fi distribuit un raport succint de trei pagini cu concluzii şi recomandări care l-a determinat pe Putin să convoace o şedinţă cu uşile închise a Consiliului de Securitate.

În cursul acestei întruniri cu şefii serviciilor de informaţii ar fi fost autorizat un plan ce trebuia realizat de trei agenţii de spionaj.

Acesta conţinea măsuri împotriva unor acte considerate ostile din partea Washingtonului şi enumera slăbiciuni americane ce puteau fi exploatate precum „prăpastia tot mai mare între stânga şi dreapta politică”, spaţiul de informaţii mediatic şi o dispoziţie anti-sistem născută sub preşedintele Barack Obama.

Rusia ar putea introduce „viruşi media” în spaţiul public american care să se replice apoi organic şi care să modifice conştiinţa maselor mai ales în cadrul unor grupuri.

Potrivit unui alt document scurs, Putin a emis un decret prin care a înfiinţat o comise interdepartamentală nouă care avea sarcina urgentă de a realiza obiectivele enumerate în „porţiunea specială” a raportului „No 32-04 \ vd”. Măsurile se justificau pe baza argumentelor de securitate naţională şi a unei legi federale din 2010 ce autoriza consiliul să adopte politici de securitate.

Preşedinte al proaspetei comisii urma să fie Şoigu, ce avea să coordoneze şi să sistematizeze informaţiile care să stea la baza acţiunilor asupra „mediului- obiect”

Ordinul pare a se referi la piratarea ţintelor informatice identificate de SVR, care trebuia de asemenea să colecteze informaţii suplimentare.

Putin a aprobat documentul pe 22 ianuarie 2016, iar acesta poartă ştampila cancelariei sale.

Şefii serviciilor de informaţii au primit termen o săptămână să vină cu propuneri concrete.

Documentele scrise în limbaj birocratic este o fereastră în lumea închisă a deciziilor de la vârful administraţiei ruse şi pare a da reperele a ceea ce s-a întâmplat ulterior.

La câteva săptămâni după acea şedinţă a Consiliului de Securitate, hackerii GRU au invadat serverele Comitetului Naţional Democrat şi au publicat mii de e-mailuri private în tentativa de a discredita campania electorală a lui Clinton.

Moscova va avea de câştigat de pe urma unei victorii republicane, pentru că ar putea duce la „explozii sociale” care să slăbească preşedinţia lui Trump. Ar fi existat şi beneficii la nivel internaţional pentru Rusia, deoarece Putin are posibilitatea de a domina discuţiile bilaterale, de a contracara poziţia de negociere americană şi de a urmări iniţiative îndrăzneţe de politică externă în beneficiul Rusiei.

Documentul abordează şi problema sancţiunilor americane impuse după anexarea Crimeei, care au stârnit şi tensiuni interne, astfel că Kremlinul trebuie să găsească soluţii să atragă lichidităţi în economie.

Recomandările sunt ca Rusia să se reorienteze spre comerţul şi exporturile de hidrocarburi în China. Moscova trebuie să se concentreze pe influenţarea SUA şi a ţărilor sale „satelit” astfel încăt acestea să ridice sancţiunile economice sau să le relaxeze, se arată în document.

Contactat de The Guardian, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris drept o ''mare ficţiune'' ideea că liderii ruşi ar fi convenit la o reuniune de la începutul lui 2016 să-l sprijine pe Trump.