Apocalipsa economică şi administrativă după Rusia: Crimeea se afundă în haos

Tribunalele nu mai funcţionează pentru că judecătorii nu ştiu ce lege să aplice, poliţiştii sunt trimişi la şcoală câte două ore pe zi pentru a învăţa legislaţia rusă, băncile nu funcţionează, registrele de cadastru sunt închise, birourile pentru paşapoarte la fel. În tot acest haos, locuitorii din Crimeea readuc la viaţă vechi practici sovietice - precum întocmirea de liste - pentru a încerca să-şi pună actele şi vieţile în ordine.

La mai bine de o lună după ce Rusia a anexat Crimeea, „The New York Times” publică un reportaj în care arată dezorganizarea care a pus stăpânire şi care a dat peste cap vieţile localnicilor. 

După ce Rusia a anexat Crimeea practic peste noapte, birocraţii ruşi care procesează paşapoarte şi emit permise de rezidenţă au preluat controlul administraţiei locale. Pe holurile unei astfel de clădiri aşteaptă acum Roman Nikolaev, cu o întrebare la ordinea zilei. Fiica şi nepoata sa de-abia ajunseseră în Crimeea când s-au trezit dintr-o dată într-o altă ţară, aşa că Nikolaev se întreabă dacă acestea pot deveni acum rezidenţi legali. Doar că nu poate intra pentru a pune această întrebare: are bonul cu numărul 4.475 pe lista pentru eliberarea de paşapoarte. În jur de 200 de persoane sunt chemate înăuntru în fiecare zi din mulţimea de oameni care se strânge în faţa porţii. 

„Au înfiinţat linii speciale de telefonie, dar nimeni nu răspunde”, declară Nikolaev, în vârstă de 54 de ani, administrator în transporturi acum pensionat. „Înainte, aveam o ţară destul de bine organizată - viaţa curgea lin. Apoi, în două săptămâni, o ţară s-a transformat în alta. Este un haos”, explică acesta. 

La o lună după anexarea-fulger, locuitorii peninsulei din Marea Neagră trăiesc nu neapărat într-o altă ţară, Rusia, cât mai mult într-o permanentă stare de confuzie. Declararea schimbării a fost - descoperă ei acum - mult mai uşoară decât punerea ei în practică. 

Tranziţia haotică vine pe fondul escaladării tensiunilor din estul Ucrainei, unde, printre posibilele scenarii se regăseşte şi o reluare a episodului Crimeea. 

Acum, puţine instituţii mai funcţionează normal în Crimeea. Majoritatea băncilor sunt închise. La fel şi oficiile de cadastru. Procesele au fost amânate pe termen nedeterminat. Importurile de alimente nu sunt stabile. Câteva companii străine, printre care şi McDonalds, şi-au închis filialele de aici. 

Alte schimbări sunt mai sinistre. „Brigăzile de autoapărare”, fără vreun mandat oficial vizibil, patrulează prin gări şi puncte de acces în inspecţii neanunţate. Dependenţii de droguri, activiştii politici, homosexualii şi preoţii ucraineni - cu toţi vizaţi fie de guvernul local, fie de Biserica Ortodoxă Rusă - se numără printre grupurile cu motive evidente pentru a se teme de viaţa sub noul regim, mult mai intolerant faţă de cel anterior. 

De fapt, schimbarea ţărilor a adus dezordine în practic toate aspectele vieţii din Crimeea. Locuitorii au nevoie de lucruri noi în fiecare zi - permise auto şi numere de înmatriculare, asigurări medicale şi reţete pentru medicamente, paşapoarte şi programe şcolare. Ruşii care au inundat peninsula în căutare de afaceri cu terenuri şi alte oportunităţi au fost la fel de frustraţi de piedicile logistice şi birocratice. 

„Reconstruirea radicală a întregului sistem este necesară, aşa că aceste probleme se înmulţesc”, spune Vladimir P. Kazarin, profesor de filosofie la Universitatea Naţională Taurida din Crimeea. Numele acestei universităţi, cu origini în istoria elenă, va fi schimbat. „Va fi nevoie de doi sau trei ani pentru ca tot acest haos să fie descurcat, dar trebuie să continuăm să trăim”, continuă acesta. 

La un nivel mai profund, unii locuitori din Crimeea se confruntă cu întrebări fundamentale legate de identitatea lor, un proces mult mai sinuos decât schimbarea paşaportului. 

„Nu-mi pot spune «OK, acum voi înceta să mai iubesc Ucraina şi voi iubi Rusia. Simt că mi se rupe inima în două. Este cu adevărat dificil din punct de vedere psihologic»”, explică Natalia Işcenko, profesor la Universitatea Taurida, care spune că are rădăcini în ambele ţări.

„Aberaţii!”, spune Elena Yurcenko, ministrul pentru turism şi staţiuni din Crimeea. Acestea sunt „mici probleme care pot fi rezolvate pe măsură ce apar”, spune ea. „Ar putea da naştere unor anumite tensiuni pentru oamenii leneşi, care nu vor să progreseze”, a continuat Yurcenko, fiica unui amiral sovietic care s-a retras în Crimeea după ieşirea la pensie. 

Legiuni de oficiali ruşi au venit în Crimeea pentru a-i învăţa pe localnici cum să devină ruşi. Doar în turism, spune Yurcenko, Crimeea are nevoie de sfaturi despre legislaţia rusă, marketing, servicii medicale şi presă. 

„Vă puteţi imagina câţi oameni trebuie să vină să lucreze aici doar pentru acest sector?”, a declarat ea într-un interviu, explicând de ce nici măcar ministerul ei nu poate ajuta o persoană să găsească o cameră de hotel în Simferopol. „Apoi mai avem transporturile, economia, construcţiile, medicina,, cultura şi multe alte lucruri.”

Pentru locuitorii Peninsulei Crimeea, viaţa de zi cu zi este marcată de incertitudine. Importurile de alimente, spre exemplu, au fost afectate de noile reguli opace. Autorităţile locale au interzis recent importurile de produse lactate şi carne de porc din Ucraina. 

Invocând probleme logistice, lanţul McDonalds şi-a închis restaurantele de aici. Retailerul german Metro şi-a închis hipermarketurile. Cele mai multe afaceri multinaţionale vor să evite posibilele sancţiuni aplicate în alte ţări pentru că au operaţiuni în Crimeea. 

Toate rutele aeriene, în afară de cele spre Rusia, au fost anulate. Crimeea a trecut oficial la ora Rusiei (cu o oră înaintea Ucrainei), dar telefoanele mobile revin automat la ora Ucrainei chiar dacă sunt setate pe noul fus. 

În oraşul Dzankoi, aflat la aproape 90 de kilometri de Simferopol, Edward Fiodorov, în vârstă de 37 de ani, vinde îngheţată de când avea 9 ani. Astăzi are 20 de camioane frigorifice pe care le foloseşte pentru transporturi. Importa tot felul de produse alimentare din Ucraina, printre care chifle şi sosuri pentru McDonalds şi mai multe alimente pentru Metro şi alte 300 de magazine mai mici. 

Afacerile au înregistrat în ultima perioadă un declin de 90%. De la 5-7 transporturi pe zi a ajuns la unul pe săptămână. A încercat să găsească furnizori ruşi, dar produsele sunt cu aproximativ 70% mai scumpe, iar legislaţia privind transporturile este spinoasă. 

Crimeea nu are o graniţă terestră cu Rusia. Feribotul soseşte aici dintr-un colţ obscur, iar un pod scump promis de Kremlin este la ani distanţă de a deveni realitate. 

În faţa celor câteva bănci ruse care funcţionează se formează zilnic cozi lungi. Unii localnici s-au organizat şi au readus la viaţă tactica sovietică de alcătuire a listelor - la un birou pentru paşapoarte lista are peste 12.000 de nume. Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că speră ca băncile ruse din Crimeea să funcţioneze normal în mai puţin de o lună. 

Kremlinul, care a anunţat planurile de a transforma Crimeea într-un paradis al cartoforilor, a stabilit un termen iniţial de 1 ianuarie 2015 pentru definitivarea tranziţiei. Bugetul alocat pentru „toate programele din Crimeea” anul acest se ridică la echivalentul a 2,85 miliarde de dolari, a spus Putin, dar luând în calcul promisiunile făcute de Moscova în toate domeniile - de la infrastructură la dublarea pensiilor -, nota finală de plată pentru anexarea peninsulei va depăşi cu mult acest prag. 

În Crimeea, preţurile apar acum atât în grivne ucrainene, cât şi în ruble ruseşti. Însă din cauza cursurilor volatile ale celor două monede, chiar şi pentru cele mai simple tranzacţii - precum plătirea unui taxi - necesită folosirea calculatorului. 

Tranzacţiile imobiliare, în ciuda cererii în creştere din partea cetăţenilor ruşi care vor case de vacanţă la malul mării, sunt blocate de lipsa de activitate a registrelor de cadastru. 

Maxim şi Irina Nefeld din Moscova au visat mulţi ani să trăiască la malul mării. Aşa că pe 18 martie, în ziua în care Putin declara oficială anexarea Crimeei, după referendumul din 16 martie, cei doi se aflau deja pe coasta de sud a peninsulei pentru a-şi găsi o casă. Au găsit un teren cu o pădure de pini, cu o suprafaţă de peste 1.200 de metri păstraţi, cu vedere la mare, la 60.000 de dolari. Au vrut să o cumpere, dar n-au putut încheia tranzacţia fără registrul de cadastru şi fără o bancă pentru a transfera banii. 

A doua zi, proprietarul a cerut 70.000 de dolari. Nefeld s-a dus la Moscova pentru a scoate banii din bancă şi a-i aduce în Crimeea cash. Când s-a întors, pe 10 aprilie, proprietarul voia 100.000 de dolari. 

O altă categorie este ameninţată de intrarea în Rusia. Legislaţia rusă interzice folosirea metadonei pentru tratarea dependenţei de heroină. Fără să ştie asta, un bărbat în vârstă de 40 de ani, care-şi spune Alexander, a votat pentru alipirea la Rusia. Între timp, doza sa şi a celorlalţi 200 de pacienţi din Crimeea a fost înjumătăţită. „Este condamnarea noastră la moarte”, spune acum bărbatul, care refuză să folosească numele adevărat. 

Din când în când, localnicii se alarmează când văd bărbaţii în uniforme, dar fără însemne naţionale, care controlează gările şi punctele de acces în peninsulă, controlează bagaje şi, uneori, arestează călători. Mai multe persoane arestate după referendumul de luna trecută nu au fost eliberate şi nu s-a mai auzit nimic despre ele. 

Atunci când li se cere socoteală, bărbaţii înarmaţi spun că sunt „activişti din popor” care „menţin ordinea”. 

Arhiepiscopul Kliment al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care a fost transformat de omologul său rus într-un personaj antagonic, spune că preoţii ruşi însoţiţi de susţinători înarmaţi au ameninţat că vor confisca bisericile din cel puţin două sate. Cei 16 preoţi ucraineni din Crimeea şi-au trimis deja familiile şi obiectele de cult cele mai preţioase înapoi în Ucraina pentru a fi protejate, spune arhiepiscopul. 

Natalia Rudenko, directorul fondator al singurei şcoli ucrainene din Simferopol, spune că oficialii administraţiei locale au concediat-o la scurt timp după ce un membru al unei brigăzi de autoapărare a vizitat şcoala pentru a i se explica de ce profesorii predau încă în limba ucraineană şi de ce unitatea de învăţământ nu a arborat steagul Rusiei. 

Yurcenko, ministrul turismului, a declarat că şcoala poate continua să predea în ucraineană, din moment ce noua Constituţie protejează această limbă, dar ar trebui să adauge clase cu predare în rusă. 

Tribunalele s-au închis de tot pentru că judecătorii nu ştiu care lege să aplice. Procedurile medicale folosite ca probe în procese - precum prelevarea de probe ADN - trebuie efectuate la Moscova în loc de Kiev. Un poliţist de circulaţie recunoaşte că habar n-are ce reguli rutiere să aplice - a fost trimis câte două ore pe zi la şcoală. 

Peste noapte, avocaţii descoperă că instruirea lor este nulă şi încearcă să înveţe manualele de drept ale Rusiei, pline de termeni de specialitate pe care nu-i înţeleg. „Nu voi putea concura cu avocaţii tineri care vin din Rusia cu diplome în legislaţia rusă”, spune Olga Cherevkova, în vârstă de 25 de ani, care înainte de anexare era doctorandă în drept medical. 

„Poate ar trebui să-mi fac bagajele şi să mă mut la Miami”, râde ea, dar apoi îşi revine. „Râd, dar nu este de glumă. Vreau să trăiesc într-o ţară liberă. Însă pentru mine, ca avocat, este interesant, chiar dacă puţin bizar.”

CITEŞTE MAI MULT

„Primăvara rusă“: Cum sunt învăţaţi „turiştii“ ruşi să provoace haos în Ucraina, cu arma la purtător. Deşi forţele speciale ruseşti sunt suspectate pentru atacurile care au lovit mai multe părţi ale Ucrainei la sfârşitul săptămânii, cei mai mulţi dintre agresori susţin că fac parte dintr-o comunitate de cetăţeni nemulţumiţi. Între timp, ruşii curajoşi care visează reînvierea U.R.S.S. sunt învăţaţi, pas cu pas, ce să facă pentru a destabiliza Kievul, prin intermediul unui website: „Primăvara rusă“.

Urmaşii Romanovilor aprobă anexarea Crimeei de către Rusia. Sancţionarea Rusiei după ce a integrat Crimeea este „absurdă", a apreciat marea ducesă Maria Vladimirovna de Rusia, şefa Casei Imperiale Romanov, într-un interviu pentru ediţia de luni a cotidianului rus Izvestia, relatează AFP.

Traian Băsescu: Moscova poate face conflictele îngheţate să explodeze. Pe rând sau toate deodată. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, din Portul Constanţa, la scurt timp după ce a vizitat distrugătorul USS Donald Cook, că situaţia din Ucraina, provocată de acţiunile Federaţiei Ruse, reprezintă un risc şi la adresa securităţii României. Băsescu a punctat că nu este un adversar al Moscovei, însă a subliniat că liderii de la Kremlin provoacă instabilitate în regiune.

Ucraina: moştenirile otrăvite ale unei istorii fără noroc. Tensiunile ce-i înverşunează pe cetăţenii Ucrainei unii împotriva altora reflectă memoria însângerată a unei istorii strivite în îmbrăţişarea sufocantă a marilor puteri din jur. Punctul nevralgic al conştiinţei naţionale ucrainene e legătura foarte strânsă cu Rusia, în urma unei istorii împletite, de voie, de nevoie, de peste un mileniu încoace.

Adevărul Live: Război civil în Ucraina? General (r) Mihai Mărgărit: „Ceea ce se întâmplă în Ucraina astăzi era previzibil”. Generalul (r) Mihai Mărgărit, fost şef al Direcţiei Informaţii Militare din cadrul MApN, a discutat cu jurnalistul Cristian Unteanu, în cadrul emisiunii Adevărul Live, despre posibilitatea declanşării unui conflict sau a unei serii de conflicte majore în estul şi sudul Ucrainei, despre posibila reacţie a comunităţii internaţionale la acţiunile Rusiei şi despre consecinţele acestora pe plan militar şi diplomatic.

Imperialismul rus - eurasianism şi totalitarism „heideggerian“ (I). În afară de motivele economice sau istorice, conducerea Federaţiei Ruse mai are un motiv pentru care a declanşat războiul împotriva Ucrainei. Acesta ar putea fi cel mai important imbold care „îi mână în luptă” pe decidenţii politici din Rusia, deasupra cărora tronează preşedintele dictator Vladimir Putin.

Reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate ONU: Rusia îndeamnă Kievul să nu folosească forţa în estul Ucrainei. Reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU privind situaţia din Ucraina a început luni dimineaţă la New York, după ce Kievul şi Moscova au cerut o întâlnire în acest sens. În ultimele două zile, sediile mai multor administraţii regionale din cel puţin şapte oraşe ucrainene au fost ocupate de militanţi ruşi.