Zece avioane de luptă ale escadronului de vânătoare al armatei aeriene a 4-a ruse produc în prezent noi tensiuni între Moscova şi Kiev. Şi stârnesc noi temeri legate de un potenţial război în Europa. Avioanele de vânătoare de tip Suhoi Su-27 şi Su-30 urmează a fi dislocate pe 22 decembrie dintr-o bază aeriană rusească în alta. Mai precis din Krimsk, regiunea Krasnodar, la Belbek, în apropiere de Sevastopol, capitala Peninsulei Crimeea, anexată de Rusia.

Ministerul rus al Apărării susţine că nu există motiv de îngrijorare, câtă vreme avioanele respective au mai fost staţionate în trecut în Crimeea. Ele nu au fost mutate la Krimsk decât pe perioada unor amenajări executate la baza de la Balbek şi acum urmează a fi readuse în peninsula de la Marea Neagră. Să nu existe deci motive de îngrijorare? Mass media ucrainene au avertizat în schimb că sute de avioane de luptă s-ar afla în Crimeea, de asemenea submarine şi rachete ruseşti, capabile să lovească ţinte din întreg bazinul Mării Negre. Agenţia de presă ucraineană UNIAN citează ca sursă pentru această relatare Ministerul Apărării din Kiev.

NATO manifestă îngrijorare

Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a turnat în răstimp ulei pe foc. Într-un interviu radiofonic el a susţinut că preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, planifică pentru sfârşitul lunii decembrie „o provocare armată“ la graniţa cu Crimeea. Iar Rusia nu va accepta aşa ceva. Poroşenko va primi un răspuns cu toată puterea, a mai afirmat oficialul de la Moscova, deoarece Crimeea este „ţara noastră, graniţa noastră“. Nu vom permite ca Poroşenko să impună acolo cine ştie ce interese proprii, a adăugat el, calificând conducerea ucraineană drept „regim nazist“, care intenţionează să lupte împotriva cetăţenilor rusofoni din Ucraina şi regiunea Donbas.

NATO a manifestat îngrijorare faţă de aceste evoluţii. La întrebarea DW, Alianţa a subliniat că militarizarea Crimeei, operată de Rusia, ameninţă suveranitatea Ucrainei şi stabilitatea regiunii. De aceea, NATO rămâne vigilentă şi „oferă Ucrainei în continuare un sprijin politic şi practic puternic, inclusiv livrarea unor echipamente de telecomunicaţii sigure pentru forţele armate ucrainene până la finele anului“.

Avertismente din Germania

Şi Ministerul de Externe de la Berlin urmăreşte cu îngrijorare relatările privind dislocarea de trupe ruseşti în Crimeea. Într-o luare de poziţie, ministerul a cerut „tuturor părţilor implicate să renunţe la orice măsură care ar putea agrava suplimentar situaţia din regiune“. Germania sprijină rezoluţia adoptată de Consiliul de Securitate al ONU, care cere Rusiei să-şi retragă forţele militare din Crimeea.

În cercuri diplomatice de la Moscova, preconizatele mişcări de trupe ruseşti nu sunt privite ca un pericol de război iminent. Evenimentul este privit mai degrabă ca un zăngănit de săbii în direcţia Ucrainei, un semnal de forţă emis de Moscova după conflictul din Strâmtoarea Kerci din noiembrie, cu puţin timp înaintea conferinţei de presă anuale a preşedintelui Putin.

Europa nu se află în pragul izbucnirii unui război din pricina celor zece avioane staţionate în Crimeea, a declarat Alexander Hramcihin, expert în cadrul Institutului pentru Analize Politice şi Militare de la Moscova. El a amintit că Rusia are staţionate în peninsulă, din 2014, zeci de avioane de luptă. „Nu înţeleg care este problema. Dacă occidentul şi-a pierdut definitiv raţiunea, sigur că poate vedea şi în relocarea unor avioane un act de agresiune“, a subliniat el.

Analistul militar Vladimir Şerbakov nu exclude, la rândul său, posibilitatea ca Ucraina să vrea să instrumentalizeze mişcările de trupe ruse ca să „amplifice isteria“.

În sfârşit, expertul independent rus în materie de securitate, Pavel Felgenhauer, apreciază că întoarcerea avioanelor la baza Balbek nu este atât de serioasă cum pare la prima vedere, dar, cu toate acestea, războiul se apropie. „Nu este clar deocamdată ce amploare va avea acest război şi data la care el va izbucni“, a conchis el.

Juri Rescheto - Deutsche Welle