Distrugerea a avut loc în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică, 28/29 aprilie. Baza de cercetare a agenţilor neurotoxici şi armelor chimice din sudul Rusiei fusese desemnată de către şeful intelligence-ului britanic, Sir Mark Sedwill, drept sursa în care s-a produs agentul Novichok care a fost utilizat de agenţii ruşi ce au executat operaţiunea de asasinare a fostului dublu agent rus al GRU şi britanic, al MI6.

Vladimir Putin şi-a şters urmele înainte ca investigatorii din Organizaţia de interzicere a armelor Chimice – OPCW – să ajungă să viziteze facilitatea în investigaţia pe care o fac legat de tentativa de asasinat a lui Skripal pe pământ britanic. Distrugerea bazei şi nivelarea terenului unde aceasta se afla a avut loc după 10 ani de când aceasta produce arme chimice, inclusiv agentul neurotoxic acuzat ca fiind utilizat pentru a-l elimina pe Skripal, într-un atac eşuat din care atât agentul dublu, cât şi fiica sa şi-au revenit miraculos. Asta în ciuda angajamentelor internaţionale ale Rusiei care trebuia să distrugă toate depozitele de arme chimice şi să nu mai producă altele noi.

Reacţia e cu atât mai cinică cu cât între Marea Britanie şi Rusia a intervenit o dispută legată de sursa substanţei neurotoxice, confirmată de către OPCW. Vizita şi ridicarea unor mostre de la baza Shikhany ar fi închis cercul definitiv privind provenienţa şi responsabilitatea pentru atac. Distrugerea bazei este cu atât mai incriminantă pentru Rusia lui Putin cu cât astăzi distrugerea laboratoarelor devine similară unei recunoaşteri a vinovăţiei. Convenţia de interzicere a Armelor Chimice permitea vizita sitului, dar viteza de obţinere a autorizaţiei părţii ruse a fost mai înceată decât distrugerea de către Rusia a facilităţii.

Mişcarea şoc a fost dezvăluită lumii chiar de către mass-media de stat rusă, care l-a citat pe Andrei Tatarinov, primarul oraşului militar secret Shikhany, care a revelat că toate clădirile au fost demolate şi resturile sunt introduse în furnale de înaltă temperatură pentru a fi arse. De asemenea, resturile acestei proceduri sunt stocate într-o zonă specială, într-un sit în pământ. Scopul operaţiunii ar fi eliberarea şi sterilizarea zonei unde se afla institutul pentru a face loc altor facilităţi de producţie.

Baza de la Shikhany, aflată la 1000 km sud de Moscova, era un laborator al Institutului de Stat pentru Cercetare Ştiinţifică şi Tehnologică în Chimie Organică al Rusiei şi avea 200 de angajaţi, plasaţi în acest oraş militar secret încă din perioada Războiului Rece. Baza s-ar fi distrus singură după ce Rusia a anunţat că a distrus şi ultimele resturi ale rezervelor de arme chimice de distrugere în masă anul trecut, motivează oficialii ruşi această operaţiune secretă şi intempestivă.


Resturi ale avionului doborât în Ucraina

Interesant este că acest modus operandi e unul cunoscut şi utilizat de către Rusia în mod repetat. Este şi cazul lansatorului de rachete sol-aer de tip Buk care a fost utilizat pentru doborârea zborului Malaysia Airlines Flight 17 (MH17/MAS17) de la Amsterdam la Kuala Lumpur, la 17 iulie 2014, în timp ce zbura deasupra Estului Ucrainei, zbor în care şi-au pierdut viaţa 283 pasageri şi 15 membri ai echipajului. Aparatul Boeing 777-200ER a fost pierdut lângă Hrabove în regiunea Donetsk, ocupată de forţele ruse şi pro-ruse.

Investigaţia Boardului pentru siguranţa aviaţiei olandez - DSB a concluzionat că atât echipa rusă, cât şi Buk-ul cu care s-a tras au revenit în Rusia în noaptea următoare, iar lansatorul a fost tăiat în bucăţi şi distrus, topit practic după tăiere, în timp ce unitatea care a efectuat tragerea, şi ea identificată, a fost decimată, a dispărut din nomenclatorul Armatei ruse şi a fost împărţită în 7 zări, oamenii fiind mutaţi în diferite alte unităţi de pe tot cuprinsul Federaţiei Ruse pentru a nu mai fi identificaţi vreodată. Numele lor este, însă, cunoscut.

În plus, şi resturile relevante ale aeronavei doborâte au fost preluate şi transportate în Rusia pentru a fi topite, înainte ca investigaţia să poată avea loc pe teren şi să se poată proba dincolo de orice dubiu responsabilitatea Rusiei în acest caz. Bellingcat, site-ul de investigaţie britanic, a stabilit, pe baza pozelor din satelit, că este vorba despre Buk 332 al Brigăzii anti-aeriene 53 a Armatei ruse, cu baza la Kursk. În iulie 2015, rezoluţia propusă de Malaezia Consiliului de Securitate al ONU pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovaţi de doborârea avionului a obţinut majoritatea, dar a primit veto-ul rus care a încheiat această încercare. Un alt gest echivalent cu recunoaşterea vinei, dacă tot sugerau autorităţile ruse că ar fi vorba despre ucraineni care au doborât avionul sau că un asemenea lansator ar fi fost furat de separatiştii pro-ruşi de la ucraineni pentru a efectua tragerea.