Rusia, la răscruce de drumuri: cele trei scenarii posibile

Rusia, la răscruce de drumuri: cele trei scenarii posibile

Federaţia condusă de Vladimir Putin se confruntă cu o criză guvernamentală care ar putea modifica radical forma şi structura acuală a ţării în anii următori, susţine Nikolai Petrov, fost preşedinte al think tank-ului Carnegie Moscow Center .

Ştiri pe aceeaşi temă

Ce pericole pândeşte Rusia şi dacă ne putem aştepta la un viitor predictibil pentru Federaţia în care Vladimir Putin este acum noul ţar,  şi dacă nu va fi ultimul şi-a propus să afle şi Consiliului European pentru Relatii Externe, unul dintre cele mai importante think tank-uri europene, din care mai fac parte foşti sau actuali şefi de stat, miniştiri, cercetători sau reprezentanţi ai societăţii civile.  
 
Expertul rus Nikoli Petrov, fost preşedinte al think tank-ului Carnegie Moscow Center, le-a prezentat trei scenarii posibile, fiind de părere că guvernul preşedintelui rus Vladimir Putin  ar putea eşua chiar anul viitor. Iar acest eşec ar putea avea consecinţe profunde pentru toată Rusia, ducând la cea mai mare schimbare de regim şi la proliferarea de noi instituţii şi state în întreaga Federaţie Rusă, scrie Business Insider. 
 
Petrov consideră că actuala traiectorie a Moscovei, de aventurism militar, anihilare totală  a oricăror mişcări politice de opoziţie, economie în colaps şi cetralizarea completă a puterii în mâinile liderului de la Kremlin,  pot avea doar trei rezultate şi toate proaste.
 
1 Putin face pace cu Vestul şi redresează economia
 
În cel mai bun scenariu, Vladimir Putin reuşeste să reseteze relaţiile cu Occidentul, care s-au deteriorat masiv după intervenţia Rusiei în conflictele din Ucraina şi Siria. În plus, liderul de la Kremlin ar putea numi într-o poziţie importantă un politician, măcar aparent liberal, din opoziţie, pentru a le arata liderilor occidentali că ia în serios reformarea ţării.
 
O asemenea mişcare, crede analistul rus,  „ar trimite un semnal pozitiv Vestului. În acelaşi timp ar contribui la echilibrarea balanţei dintre liberali şi siloviki (foşti sau actuali membri ai serviciilor secrete) în Guvern“.
 
Prin faptul că  de ochii lumii va da impresia că vrea să îşi reformeze ţara, în acelaşi timp cu diminuarea implicării militare în conflictele din alte ţări, Putin ar transmite semnalul că îşi moderează retorica anti-occcidentală.  Pentru uz intern va declara că „a câştigat lupta cu Occidentul şi a restaurant măreţia Rusiei pe scena internaţională şi acum poate să se reagajeze într-o cooperare de pe o poziţie de forţă“.
 
Chiar dacă se va întâmpla acest lucru, asta nu va face decât să amâne rezolvarea problemelor Rusiei, dar acestea nu vor disparea. Nu va rezolva eşecul Moscovei de a implementa reforme substanţiale în politică şi economie. Nici nu va veni cu o soluţie pentru dezechilibrul politic, creat de faptul ca toată puterea este de mult timp concentrată în mâinile lui Putin.
 
În schimb, acest scenariu ar salva regimul de la un eşec imediat. În acelaşi timp, ar fi doar un prim pas din seria de ample reforme pe care Moscova ar trebui să le întreprindă.
 
2. Putin e debarcat şi înlocuit cu unul dintre „lupii tineri“
 
În cel de-al doilea scenariu, Putin este înlocuit de un succesor mai tânăr. Această mişcare  ar contribui la rezolvarea dezechilibrului politic masiv din Rusia, pentru că, aproape sigur, ar reduce puterea pe care o are Preşedinţia şi ar oferi mai multă autoritate instituţiilor existente.
 
 
Dar Petrov suţine că schimbarea lui Putin ar veni la pachet cu multiple dificultăţi, pentru că „este necesar ca bazele sistemului să fie reconstruite“.
 
„Tranziţia de putere relativ controlată care a urmat după moartea dictatorului sovietic Iosif Stalin - de exemplu - nu se poate repeta, din cauza lipsei unei instituţii precum Partidul Comunist care să ţină ţara unită. În schimb, cercul de apropiaţi al preşedintelui Putin şi-ar pierde puterea odată cu plecarea acestuia“, a explicat expertul rus.
 
Cu toate acestea , înlocuirea lui Putin nu ar face decât să câştige ceva mai mult timp pentru Rusia. Un nou lider tot ar trebui să se ocupe de multe din aceleaşi probleme cu care se confruntă astăzi  liderul de la Kremlin, cum ar fi o elită politică format din oameni dispuşi să se războiască între ei pentru profit sau lipsa transparenţei şi eficienţei instituţiilor statului rus,  sau politica de favorizare a indivizilor şi nu a celor mai bune idei.
 
3.  Kremlinul pierde supremaţia, puterea revine oligarhilor
 
Nemulţumirile faţă de guvern şi prăbuşirea autorităţii centrale ar putea transforma Rusia,  într-o „federaţie de corporaţii“, după cum le-a numit Petrov.
 
În acest caz, diferitele  centre de putere din Rusia - cum ar fi companiile oligarhilor de frunte, agenţii guvernamentale şi puteri regionale precum Cecenia - ar putea să se lupte pentru supremaţie.
 
Astfel, Federaţia Rusă  s-ar transforma într-un conglomerat de naţiuni cu baze locale de putere , dar care concurează între ele pentru a deţine puterea centrală.
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările