Rusia lui Putin - după 18 ani la putere şi în ajunul realegerii pentru a patra oară ca Preşedinte

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Duminică, 18 martie, în ziua în care se împlinesc 4 ani de la anexarea Crimeei la Rusia, Vladimir Putin candidează pentru a-şi adjudeca fără emoţii cel de-al patrulea mandate de preşedinte al Federaţiei Ruse. Putin se află deja la conducerea statului rus de 18 ani, cu un intermezzo de 4 ani ca premier, în timpul lui Dmitri Medvedev.

A făcut deja două mandate de 4 ani ca Preşedinte, unul de 4 ani ca premier (timp în care a invadat Georgia, în august 2008, în timpul deschiderii Jocurilor Olimpice de la Beijing) şi unul de 6 ani ca preşedinte după modificarea Constituţiei. El se pregăteşte de un nou mandat de 6 ani.

Vladimir Putin nu are contracandidaţi reali, nici măcar formali. A avut grijă să interzică o candidatură care ar mai fi agitat lucrurile, pentru că mai construia o miză, pe cea a oponentului anti-corupţie Alexei Navalnâi, care a fost înlocuit de steaua mondenă Xenia Sobceak, fica fostului primar al Sankt Petersburgului şi binefăcător al lui Putin, o apariţie feminine dar fără posibilitatea de a atrage voturi. Nu se pune, deci, problema învingătorului, ci doar problema prezenţei la vot, într-o lume plictisită, pe care specialiştii lui Putin încearcă să o aducă la vot absenţii de serviciu, bărbaţii până în 35 de ani, cu clipuri cu femei decoltate dansând pe urne. Totuşi ordinele verticalei puterii par să fi făcut minuni, şi se aşteaptă raportarea unei prezenţe suficiente la vot pentru a nu periclita legitimitatea liderului.

Dar ce Rusie va conduce Vladimir Putin în următorii ani? Una serioasă, puternică, bogată, creativă, cu o industrie militară revigorată şi adusă tehnic la zi, cu o demografie înfloritoare şi forţă internă? Sau o Rusie slabă, golită de resursele aruncate pe proiecte politice şi aventuri militariste, cu o spoială de reconstrucţie armată, făcută pe seama veniturilor populaţiei, cu ambiţii de superputere şi resurse de nivelul Olandei, cu o demografie în prăbuşire? Analizele experţilor şi datele sunt împărţite în ambele tabere.

Marile teme ale momentului, cu care Rusia este asociată pe plan internaţional, sunt: amestecul în alegerile americane şi ale numeroaselor alte state – Franţa, Marea Britanie, Italia; războiul informaţional împotriva lumii, cu programe speciale şi grade diferite de impact în spaţiul post-sovietic, Flancul Estic al NATO şi UE, Balcanii de Vest, Europa de Vest şi America însăşi; cazul spionilor, disidenţilor şi inamicilor din Marea Britanie executaţi cu Poloniu 210 sau substanţe militare de luptă, a oponenţilor ceceni executaţi de operativi ruşi în Turcia, statele din Golf şi prin întreg Orientul Mijlociu şi oponenţii săi ucişi în plină stradă la Kiev; încălcarea tratatului INF – al rachetelor cu rază medie de acţiune în Europa, retragerea din tratatul Forţelor Convenţionale din Europa, revizionism şi revanşism caracterizat de utilizarea forţei militare pentru modificarea frontierelor în Europa; eliminarea de la Olimpiadă pentru dopaje succesive şi în masă şi perspectiva subminării Campionatului Mondial de fotbal din vara aceasta, în urma sancţiunilor probabile ale Marii Britanii şi statelor europene şi a dopajului ajuns până şi la şahişti; scandalul cocainei găsite la ambasada din Argentina, cărată cu avionul înalţilor oficiali ruşi.

Aceasta e Rusia lui Putin după 18 ani de putere, la începutul noului mandat prezidenţial.

La toate acestea putem adăuga problemele interne: greve, salarii neplătite, condiţii de muncă înfiorătoare, corupţie, demografie în picaj, cu precădere la elementul rus, incapacitatea de a gestiona crize şi urgenţe civile - focul la pădure lângă Moscova care a distrus o bază de rachete şi a dublat mortalitatea în oraş, vapoare suprapopulate scufundate cu copii în Volga; problemele gropilor de gunoi improvizate, neecologizate, poluate la nivelul unor revolte locale; mai nou, noile teste cu rachetă propulsată de aerul cald din reacţie nucleară, care distribuie radiaţii pe toată cursa, nu mai vorbim despre bomba murdară creată la lovirea ţintei, o tehnologie anunţată cu surle şi trâmbiţe de Putin, dar abandonată de la sfârşitul anilor 50 ca variantă tocmai din cauza radioactivităţii lăsate pe toată traiectoria şi a dezastrului radioactiv la punctul de impact. Peste toate, sancţiunile de la anexarea Crimeei, sancţiunile noi de la amestecul în alegerile americane, Ancheta aferentă şi, mai ales, noul val de sancţiuni europene şi occidentale după asasinarea lui Serghei Skripal la Londra.

Aceasta e Rusia lui Putin după 18 ani de putere, la începutul noului mandat prezidenţial.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite