Ambasadorul Federaţiei Ruse la ONU, Vasili Nebenzea, tocmai intervenise în cadrul Consiliului de Securitate, când se discuta raportul grupului internaţional de anchetă asupra aeronavei MH17, susţinând „nu vom permite să discutaţi cu Rusia în limbajul ultimatumurilor“, când noua afacere a izbucnit la Kiev, cu ecou direct în Consiliul de Securitate din partea ministrului de Externe ucrainean.

Procurorul general al Ucrainei Iuri Lutsenko, împreună cu şeful serviciilor secrete interne SBU, Vasil Hritsak, au dat publicităţii, miercuri, 30 mai, afacerea ce implică capturarea în flagrant a responsabilului pentru o operaţiune a serviciilor secrete ruse pe teritoriul ucrainean ce viza angajarea de luptători din Donbas pentru a elimina 47 de figuri importante şi deranjante pentru Moscova, toţi cetăţeni ruşi. Comanditarul oferea 30-40 mii dolari pentru fiecare asasinat.

Interesant este modul în care procuratura şi serviciile secrete ucrainene au montat operaţiunea. Ele au identificat, în urmă cu mai bine de 30 de zile, faptul că un fost luptător în regiunea separatistă – al cărui nume nu a fost dat publicităţii - urma să execute un asemenea act. Au reuşit să-l captureze şi să-l determine să colaboreze cu autorităţile ucrainene. Obiectivul era să-l prindă în flagrant pe comanditar, omul serviciilor secrete ruse care plătea acest asasinat.

E motivul pentru care, pe 29 mai, au organizat asasinatul ţintei, care era un faimos jurnalist rus refugiat la Kiev, Arkady Babchenko, un critic de prim plan al lui Vladimir Putin. Cu sprijinul celor doi protagonişti, dar fără ştiinţa rudelor şi a prietenilor jurnalistului, acesta a primit trei gloanţe de pistol Makarov în spate, gloanţe ale căror tuburi au fost găsite de poliţie la investigaţia asasinatului. Acesta s-ar fi comis după ce a deschis uşa apartamentului său. Babchenko a fost găsit agonizând de către soţie, care se afla în baie. A fost chemată poliţia şi procuratura, bineînţeles Salvarea, iar jurnalistul a fost declarat mort în drum spre spital.


Jurnalistul rus Arkady Babchenko FOTO RFE/RL

Acest pas a fost extrem de important şi timp de 24 de ore toată lumea a fost prinsă în scenariu, acuzând asasinatul, aducând omagii şi creând memoriale pentru jurnalistul mort. Între timp, asasinul s-a dus la comanditar să-şi ia banii, iar atunci acesta a fost capturat în flagrant. Imediat după captură, pe 30 iunie, autorităţile ucrainene au făcut o conferinţă de presă maraton în care, pe lângă prezentarea afacerii şi a probelor, l-au scos şi pe jurnalistul protagonist în viaţă şi l-au prezentat public, atunci aflând şi colegii săi, şi soţia că fusese un flagrant montat, ce conţinea şi moartea sa jucată.

Babchenko are 41 de ani, a lucrat în Rusia criticând anexarea Crimeei în 2014. A lucrat în regiunea Donbas din Estul Ucrainei, ocupată de forţele ruse şi pro-ruse, voluntari şi mercenari, care au format presupusele republici populare separatiste Donetsk şi Luhansk, apoi s-a refugiat în februarie 2017 din Rusia cu familia, viaţa sa fiind pusă în pericol. A fost pentru câteva luni la Praga, apoi a venit şi s-a stabilit la Kiev unde lucra în televiziune la un show politic la televiziunea tătară din Crimeea ATR, refugiată la Kiev, şi scriind editorial la site-urile publicaţiilor Novoye Vremya şi Ukrainska Pravda.

Pentru a determina reacţia rusă şi capturarea planificatorului acţiunii, ucrainenii au procedat la acoperirea deplină mediatică a asasinatului şi la acuzarea directă a Rusiei şi a FSB, serviciul secret intern rus, cu acţiune autoasumată în întreg spaţiul post-sovietic. Premierul ucrainean Volodimir Groisman a afirmat într-o postare marţi seara pe o reţea de socializare că este convins că ceea ce el a numit „maşina totalitară rusă“ nu l-a iertat pe Babcenko pentru onestitatea acestuia şi că e sigur de faptul că în spatele asasinilor care l-au ucis pe jurnalistul Arkadi Babchenko stă Moscova. Şi ministrul ucrainean de Externe s-a pronunţat pe marginea asasinatului, Pavel Klimkin făcând declaraţii în cadrul Consiliului de Securitate al ONU pe tema raportului privind doborârea aeronavei MH17.

„Este încă foarte devreme să vorbim cine stă în spatele acestei crime, însă cazuri similare care au avut loc în trecut ne duc cu gândul la faptul că Rusia foloseşte orice tertipuri pentru a destabiliza situaţia din Rusia“, a spus Klimkin.

Şarada publică, profund controversată, a ridicat multe semne de întrebare şi critici, în special pentru jurnalistul care a fost obligat să joace în scenariu pentru a-şi apăra viaţa, dar şi viaţa altor 29 de concetăţeni care urmau să fie asasinaţi. Nu este, de altfel, primul asasinat al rivalilor politici ai lui Putin la Kiev. Mult înainte de cazul Skripal de la Londra, la Kiev au fost asasinaţi în miezul zilei, în plină stradă, deputaţi, oameni de afaceri, jurnalişti, personalităţi publice ruse refugiate la Kiev, critici acerbi ai regimului Putin. În cazul reprezentanţilor presei, un jurnalist Belarus de prim plan ca şi Babchenko, Pavel Sheremet, a murit în explozia maşinii sale care avea un dispozitiv exploziv improvizat plasat sub motor. Un deputat rus care a votat în Duma de stat împotriva anexării Crimeei, Denis Voronenkov, critic vehement al lui Putin, a fost împuşcat la 23 martie 2017 în centrul Kievului în plină zi, la fel şi un lider cecen critic al regimului Putin şi a lui Ramzan Kadârov, preşedintele republicii caucaziene din cadrul Federaţiei Ruse, care a fost şi el împuşcat în stradă.

Interesante au fost reacţiile oficiale ruse în timpul derulării şaradei, cât timp toată lumea ştia că asasinatul avusese loc, şi mai ales după capturarea în flagrant a omului serviciilor secrete care comandase şi plătise asasinatul în flagrant. După ce Premierul ucrainean Valdimir Groisman afirmase că e sigur că atentatul a fost organizat şi plătit de către Rusia, afirmaţia publică intervenind imediat după anunţul morţii lui Babchenko, Directorul FSB Alexandr Bortnikov a ieşit public şi a respins acuzaţiile Kievului privind implicarea serviciilor ruseşti în asasinarea jurnalistului pe care le-a calificat ca fiind „prostii“. Şeful FSB a comparat asasinarea lui Babchenko cu otrăvirea lui Serghei şi a Iuliei Skripal în Salisbury, susţinând că e vorba despre o nouă provocare la adresa Moscovei. În acelaşi timp, imediat după conferinţa de presă a autorităţilor e la Kiev, Ministerul de Externe rus a dat un comunicat în care a susţinut că uciderea înscenată a jurnalistului Arkady Babchenko este o provocare anti-rusă.

Jurnalistul rus Arkadii Babcenko s-a aflat în operaţiunea specială a SBU circa o lună. Atunci când a apărut în conferinţa de presă, alături de procurorul general şi de directorul SBU, el a recunoscut faptul că nu-şi avertizase nici soţia, nici colegii, de cele ce urmau să se întâmple pentru a evita scurgerile de informaţii. „Îmi pare rău pentru ceea prin ce aţi fost nevoit să treceţi. În special îmi cer iertare soţiei mele, dar n-am avut încotro. Mulţumesc şi celor de la Ministerul Apărării al Ucrainei. Această operaţiune a fost pregătită timp de două luni. Pe mine m-au pus la curent cu o lună în urmă. Am fost înştiinţat că este o comandă să fiu omorât şi că banii au fost transmişi - 40 de mii de dolari“, a spus Babcenko.

Întreaga propagandă rusă a fost prinsă cu garda jos în acest caz.

Potrivit şefului SBU, la 30 mai a fost reţinut şi cel care a pregătit tentativa de asasinare a lui Babcenko. Este vorba de un fost militar care a luptat de partea separatiştilor în Donbas şi căruia serviciile ruse i-au propus 40 de mii de dolari. Însă, SBU a dejucat asasinarea. De asemenea, a fost reţinut organizatorul operaţiunii, cel care a fost ţinta înscenării. Asasinul tocmit va suferi şi el rigorile legii, dar va fi luată în consideraţie acţiunea sa de cooperare cu autorităţile după reţinere.

Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a respins acuzaţia Ucrainei potrivit căreia Moscova se află în spatele uciderii jurnalistului rus Arkadi Babcenko la Kiev, apreciind că acuzaţia face parte dintr-o campanie dusă împotriva Rusiei. Situaţia stânjenitoare pentru serviciile secrete ruse şi prinderea în flagrant a organizatorului şi plătitorului afacerii pentru FSB, necunoaşterea celor declarate de acesta şi a probelor pe care le-ar putea avea serviciile secrete şi procuratura ucraineană în această speţă au făcut ca şi comentariile părţii ruse să fie mai degrabă rezervate, limitate ca întindere şi în spectrul strict al acuzării unui complot şi provocări la adresa sa. Nimic pe fond, fapt ce arată că întreaga propagandă rusă a fost prinsă cu garda jos în acest caz.