Rusia nu-şi mai permite să-şi cumpere aliaţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Problemele economice cu care se confruntă Rusia limitează posibilităţile autorităţilor de la Moscova de a acorda împrumuturi externe substanţiale, un mijloc de a influenţa agenda politică a ţărilor care au nevoie de bani.

Resursele financiare limitate împiedică Moscova să opereze în prezent aşa cum a făcut-o în ultimii zece ani. Preţul petrolului a scăzut, industria internă dă semne de reală oboseală, iar sancţiunile impuse de Occident au afectat climatul pe piaţa investiţiilor, toţi aceşti factori ducând la o criză economică în Rusia.

Cu excepţia perioadei 2008-2009, când criza economică a făcut ravagii la nivel global, Rusia a cunoscut, sub conducerea lui Vladimir Putin, o perioadă prosperitate, în special datorită veniturilor din domeniul energetic, ceea ce i-a permis nu doar să-şi dezvolte armata, ci şi să acorde împrumuturi unor ţări pentru a câştiga influenţă. 

Numai că, în prezent, Kremlinul se vede nevoit să ia măsuri dureroase pentru a menţine economia pe linia de plutire, inclusiv să reducă împrumuturile externe, notează agenţia Stratfor într-o analiză pe această temă.

Anul trecut, Rusia a intrat în a doua recesiune în decurs de şase ani, iar situaţia nu pare să aibă şanse să se îmbunătăţească prea curând. Bugetul va rămâne strâmtorat şi anul acesta, guvernul văzându-se nevoit să apeleze la fondurile din rezerva naţională pentru a acoperi deficitul care a sărit de 3,5%.

Sumele pentru fiecare minister, mai puţin cel care răspunde de pensii, au fost reduse, guvernul forţând astfel responsabilii din toate sectoarele să fie foarte atenţi la modul în care alocă resursele.

Moscova strânge cureaua

De pildă, din cauza tăierilor din domeniul militar, nu au rămas fonduri suficiente pentru amplul program militar de reînarmare, de care Rusia are nevoie pentru a-şi menţine armata nu doar robustă, ci şi modernă. Banii au fost acordaţi în special pentru operaţiunile Rusiei în Siria şi în Ucraina.

Mai mult, Kremlinul a lăsat să se înţeleagă că, în următoarele săptămâni, ar putea opera noi reduceri bugetare.

Fără îndoială, aminteşte Stratfor, Rusia are fonduri de rezervă. În prezent, Banca Centrală are rezerve monetare de 371,5 miliarde de dolari, la care se adaugă 49,72 de miliarde de dolari din Fondul de Rezervă şi 71,15 miliarde de dolari din Fondul Bogăţiei Naţionale.

În ultimul an, însă, Kremlinul s-a văzut nevoit să apeleze la aproximativ o jumătate din Fondul de Rezervă.

Cum banii se duc repede, autorităţile de la Moscova vor să strângă iar cureaua. Şi au în vizor împrumuturile externe, de care s-au folosit în ultimul deceniu pentru a influenţa agenda politică a ţărilor pe care le-au ajutat la ananghie financiară.

În general, aceste împrumuturi sunt acordate direct prin banca de stat VTB, deşi există destul de multe acordate de companii ruseşti, printre care Rosoboronexport, Gazprom şi Rosneft.

În ultimii ani, aceste împrumuturi au fost adesea impulsuri menite să determine ţările care aveau nevoie de bani să ia decizii de politică externă în acord cu nevoile Rusiei. 

Ba uneori Kremlinul chiar a relaxat termenii împrumuturilor, acestea transformându-se mai degrabă într-un ajutor financiar.

Fostele state sovietice, printre beneficiari

Ucraina reprezintă un exemplu pentru acest troc practicat de Moscova. În decembrie 2013, Rusia s-a oferit să cumpere datoria Ucrainei în valoare de 15 miliarde de dolari şi să-i acorde o reducere de 33% la preţul gazelor naturale. 

Simultan, Kievul a îngheţat negocierile cu Uniunea Europeană în vederea acordului de asociere. Rusia a acordat apoi 3 miliarde pentru respectiva datorie, dar la scurt timp în Ucraina au izbucnit protestele ce au dus la înlăturarea guvernului pro-rus. 

Acum, Moscova şi guvernul pro-occidental de la Kiev duc o aprigă luptă în justiţie privind această sumă, pe care Moscova ar fi ignorat-o, dacă autorităţile din Ucraina ar fi avut o altă orientare în plan extern.

De altfel, Rusia şi-a ajutat financiar în mod frecvent aliaţii apropiaţi din fostul spaţiu sovietic, inclusiv cu amânări de plată a împrumuturilor.

În 2014, Rusia a oferit Belarusului 2 miliarde de dolari, în contextul în care NATO îşi intensifica operaţiunile în regiune, iar în 2015, când autorităţile de la Minsk încercau să rezolve problemele economice ale ţării, Moscova a ajutat Belarusul cu 860 de milioane de dolari pentru plata datoriei.

Armenia, Kârgâzstanul şi Kazakstanul au primit ajutoare financiare mai mici (de ordinul a milioane de dolari) pentru stimularea economiei şi modernizarea armatei.

Dar nu doar fostele state sovietice s-au numărat printre benefciarii banilor ruşi. 

În perioada 2013-2014, Rusia a oferit împrumuturi unor firme din domeniul energiei şi construcţiilor din Bulgaria, Grecia şi Serbia, astfel încât guvernele lor să susţină proiectele (propuse la acea vreme) South Stream şi TurkStream pentru construirea unor conducte de gaz care să ocolească Ucraina.

China stă la pândă

În ciuda dificultăţilor financiare cu care se confruntă, Rusia nu va renunţa să acorde împrumuturi externe, ci va deveni doar mai selectivă în alegerea ţărilor pe care le ajută la nevoie, alegerile bazându-se pe nevoile strategice imediate ale Moscovei, anticipează agenţia Stratfor.

Totodată, cel mai probabil, aceste împrumuturi vor fi mai mici sau, în cazul în care sumele vor fi consistente, vor fi acordate în tranşe.

Rămâne însă de văzut dacă Rusia va mai fi dispusă să şteargă din datoriile statelor în semn de bunăvoinţă faţă de acestea. 

Rusia intenţionează însă să-i acorde Ungariei un împrumut de anvergură. Premierul ungar, Viktor Orban, a făcut o vizită la Moscova pe data de 17 februarie, unde preşedintele Vladimir Putin a confirmat că ţara sa va acorda împrumutul promis de 10,8 miliarde de dolari pentru extinderea centralei nucleare Paks din Ungaria. 

În contextul în care această înţelegere nu s-a materializat în ultimii doi ani, angajamentul pe care şi l-a luat acum Rusia pare să fie mai degrabă o încercare de a convinge Budapesta să ajute Moscova să formeze o coaliţie în vederea ridicării sancţiunilor.

De altfel, Viktor Orban a afirmat în timpul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o alături de Vladimir Putin că nu crede că sancţiunile impuse de UE Rusiei vor fi automat reînnoite în iulie, când acestea vor expira, şi că statele care fac parte din blocul comunitar încep să constate că este nevoie de o cooperare.

În cazul în care Kremlinul îşi va neglija aliaţii, probabilitatea ca relaţiile cu aceştia să se deterioreze va creşte considerabil, fapt ce i-ar putea crea Rusiei reale probleme în materie de politică externă. 

În plus, Moscova va fi nevoită să stea cu ochii pe China, care este gata să umple golul financiar lăsat de Rusia, urmărind, la rândul său, să-şi extindă sfera de influenţă.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite