Alegeri legislative în Rusia. Trei zile de vot cu rezultat previzibil, în absenta opoziţie, presei independente şi a observatorilor independenţi

Alegeri legislative în Rusia. Trei zile de vot cu rezultat previzibil, în absenta opoziţie, presei independente şi a observatorilor independenţi

Se preconizează că Partidul „Rusia Unită”, al preşedintelui Putin, va câştiga din nou, în ciuda situaţiei economice dificile a ţării.

Primele secţii de votare s-au deschis vineri în Extremul Orient rus în cadrul alegerilor legislative care au loc timp de trei zile, un scrutin din care au fost excluşi mulţi opozanţi ai Kremlinului, informează AFP. Se preconizează că Partidul „Rusia Unită”, al preşedintelui Putin, va câştiga din nou, în ciuda situaţiei economice dificile a ţării. Mulţi politicieni şi partide de opoziţie au fost împiedicaţi să candideze.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
În Rusia au început alegerile parlamentare care durează trei zile şi care se aşteaptă să fie dominate de partidul de guvernământ, Rusia Unită, sprijinit de preşedintele Vladimir Putin.
 
Votul a început în zorii zilei de 17 septembrie în Extremul Orient, într-o ţară care acoperă 11 fusuri orare.
 
Vor fi aleşi toţi cei 450 de deputaţi în camera inferioară a parlamentului (Duma de Stat). Concomitent , între 17 şi 19 septembrie, au loc alegeri locale în nenumărate regiuni.
 
"Să-i dăm drumul!", a declarat preşedinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, în cadrul unei întâlniri a acestui organism, transmisă în direct pe site-ul său.
 
Întrucât în Rusia sunt unsprezece fusuri orare, regiunile Kamceatka şi Ciukotka din Orientul Îndepărtat au fost primele în care s-au deschis secţiile de votare la ora locală 08:00 (20:00 GMT, joi).
 
"Este o dimineaţă frumoasă şi însorită! Secţiile de votare s-au deschis la noi la ora 08:00 fix", a declarat Inga Irinina, şefa comisiei electorale locale din Petropavlovsk-Kamceatski, capitala peninsulei Kamceatka, într-o videoconferinţă alături de Comisia Electorală Centrală.
 
"Vom face totul pentru a ne asigura că procesul electoral se desfăşoară într-un mod deschis şi transparent", a adăugat Irinina.
 
Noul sistem de vot, spun aceştia, ar oferi o mare marjă de manevră şi de victorie celor aflaţi deja la putere.
 
225 de deputaţi care candidează pentru un loc în Duma de Stat, camera inferioară a legislativului Federaţiei Ruse, vor fi aleşi în baza listelor de partid, iar restul în circumscripţii majoritare. Până duminică, ruşii vor vota pentru a alege membri ai camerei inferioare a parlamentului - Duma de stat - şi a 39 de parlamente regionale, precum şi nouă guvernatori regionali.
 
Este primul vot la nivel naţional care se va desfăşura pe parcursul mai multor zile, după ce guvernul şi-a dat seama că are o pandemie de coronavirus de gestionat şi că acest detaliu ar putea fi în avantajul său.
 

Candidaţi arestaţi sau închişi cu forţa în secţii Covid

 
„Alegerile noastre sunt ca un teatru de păpuşi”, spune sociologul Vladislav Inozemţev, citat de BBC. „Mulţi candidaţi independenţi nu au avut voie să candideze”.
 
Lista politicienilor şi activiştilor excluşi de la aceste alegeri parlamentare şi locale arată ca un Who’s Who al opoziţiei ruse, spune sociologul.„Alexei Navalnîi este în închisoare iar toată echipa sa nu participă la vot. Politicienii opoziţiei, Ilia Iaşin şi Lev Schlossberg sunt, de asemenea, interzişi", explică fostul deputat Dmitri Gudkov.
 
Gudkov însuşi şi-a anunţat intenţia de a candida la parlament, dar imediat poliţia a descins în locuinţa sa şi la rudele sale, el şi mătuşa lui fiind reţinuţi.
 
 
Ameninţat că, dacă va candida, mătuşa lui va fi trimisă la închisoare, Gudkov a renunţat şi a părăsit la scurt timp Rusia, stabilindu-se în Bulgaria.
 
„Popularitatea lui Putin scade. Autorităţile nu doresc parlamentari independenţi în parlament. De aceea scapă de toţi liderii opoziţiei proeminenţi. Serviciile de securitate, poliţia şi procurorii sunt instrumentele prin care Putin se asigură de victoria forţelor sale. Domnul Navalnîi, cea mai important figură a opoziţiei din Rusia, a fost trimis la închisoare după ceea ce toată lumea consideră că a fost un proces politic. Mişcarea sa a fost declarată „extremistă” şi interzisă, oricărei persoane care are vreo legătură cu el i se interzice să candideze”, a descris Gudkov atmosfera din preajma alegerilor.
 
Violetta Grudina conducea filiala din Murmansk a organizaţiei lui Navalnîi. Ea spune că autorităţile au depus eforturi extraordinare pentru a o împiedica să participe la vot. „Timp de 20 de zile am fost internată cu forţa într-o secţie Covid”, explică Grudina. „M-au izolat prin ordin judecătoresc, astfel încât să nu-mi pot prezenta documentele de înregistrare electorală. M-am simţit ca într-un film cu mafioţi. Dar aceasta este realitatea vieţii pentru un activist de opoziţie din Rusia lui Putin." Cu toate acestea, susţinătorii Kremlinului neagă că adversarii lor politici ar fi fost excluşi în masă de la alegeri.
 
„Vorbim despre câteva persoane”, spune senatorul Andrei Klimov, o persoană de rang înalt din partidul de guvernământ Rusia Unită.
 
„Sunt înlăturaţi nu din cauza poziţiilor lor politice, ci din cauza investigaţiilor penale din jurul lor.”
 
„Ne aşteptăm la mari fraude”
 
Golos, un grup independent de monitorizare a votului, nu este de acord.
 
"Vedem chiar acum că autorităţile ruse pot descalifica orice candidat care nu le place", spune copreşedintele Golos, Stanislav Andreiciuc.
 
"Ne aşteptăm, de asemenea, la mari fraude şi falsificări. La aceste alegeri va avea loc votul online, care nu are transparenţă. Şi vor fi trei zile de vot. Am avea nevoie de până la jumătate de milion de monitoare pentru secţiile de votare. Este un număr imens."
 

Lipsă de transparenţă

 
 
Multe partide de opoziţie şi politicieni au fost împiedicaţi să candideze şi doar câţiva observatori internaţionali vor supraveghea scrutinul. Autorităţile ruse insistă că alegerile sunt libere şi corecte, dar au fost precedate de o represiune fără precedent împotriva opoziţiei.
 
Oponenţi proeminenţi ai Kremlinului au fost opriţi să candideze, iar în unele cazuri, forţaţi să plece din ţară. Criticii susţin că modul în care au fost organizate aceste alegeri, cu trei zile de vot şi votarea online în unele regiuni, denotă că procesul este lipsit de transparenţă.
 
Într-o adresă televizată înaintea votului, preşedintele Putin a cerut ruşilor să meargă la urne şi să aleagă oameni responsabili, activi şi cu reputaţie bună pentru Parlament - relatează corespondentul BBC.
 

Aplicaţia "Navalnîi" a dispărut din App Store şi din Google Play

 
Aplicaţia "Navalnîi", care promova strategia "Smart Voting" de sprijinire a candidaţilor cel mai bine plasaţi în sondaje la alegerile parlamentare din Rusia, a dispărut din App Store şi din Google Play - acuză reprezentanţii opoziţiei ruse, într-un mesaj postat pe Telegram.
 
Potrivit Dojd TV, aplicaţia este încă disponibilă în Google Play dacă este accesată de pe calculator, însă versiunea mobilă a dispărut. Serviciul de supraveghere a comunicaţiilor din Rusia (Roskomnadzor) ceruse anterior ca Apple şi Google să elimine aplicaţia "Navalnîi" din magazinele lor online. Instituţia a avertizat că nerespectarea acestei cerinţe va fi considerată o interferenţă în alegeri - notează televiziunea Dojd.
 
Zilele trecute, furnizorii de servicii de telecomunicaţi din Rusia au început să blocheze şi Google Docs, instrumentul Google folosit de susţinătorii opozantului Aleksei Navalnîi pentru a le arăta alegătorilor care candidat este situat pe cea mai bună poziţie pentru a-l putea învinge pe reprezentantul partidului de guvernământ, "Rusia Unită".
 
   Ce spun sondajele
 
Sondajele de opinie, realizate înainte de vot de centrul independent Levada arată că ruşii sunt profund nemulţumiţi de modul cum funcţionează Duma de Stat , controlată de partidul pro-prezidenţial. Şi mai nepopular este partidul insuşi.
 
Rusia Unită deţine o supermajoritate în cameră, dar popularitatea sa este în prezent cea mai scăzută din cele aproape două decenii existenţă.
 
Chiar şi sondajul institutului de stat VTsIOM arată că popularitatea Rusiei Unite a scăzut la aproximativ 29%. În schimb, rata de popularitate a preşedintelui Vladimir Putin – care nominal nu este membru al partidului Rusia Unită – rămâne constant la peste 60%. Mai mult, Putin nu are niciun rival credibil în actuala lume politică din Rusia.
 
Alte trei partide au în prezent locuri în Duma, plus două locuri deţinute de parlamentari din două partide obscure.
 
Cel mai puternic este Partidul Comunist. Celelalte două sunt Partidul Liberal Democrat din Rusia, partid naţionalist condus de Vladimir Zhirinovsky, şi „Rusia dreaptă”, care anul acesta a fuzionat cu un alt partid relativ necunoscut condus de un scriitor naţionalist popular.
 
În Transnistria sunt deschise cele mai multe secţii de votare din străinătate
 
 
Rusia a deschis în Republica Moldova 30 de secţii de votare pentru alegerile legislative pentru Duma de Stat. Este numărul cel mai mare de secţii deschise într-o ţară străină. Câte o secţie va funcţiona la Chişinău, Comrat şi Bălţi, iar restul de 27 sunt deschise în regiunea separatistă transnistreană.
 
Numai două dintre secţiile din stânga Nistrului, ambele la Tiraspol, vor fi deschise de vineri până duminică, în perioada 17-19 septembrie, adică în cele trei zile în care se votează şi în Rusia. La celelalte 25 de secţii se va vota doar în ziua de duminică, 19 septembrie. Administraţia transnistreană a deschis în cinci cele mai mari oraşe din regiune „linii fierbinţi” care oferă informaţii despre procedura de votare.
 
Astfel, Rusia, care susţine politic şi economic enclava separatistă, deschide în stânga Nistrului cu cinci secţii mai multe decât la alegerile precedente din 2016. Asta chiar şi în condiţiile în care ComisiaEelectorală de la Tiraspol a anunţat că doar în ultimii un an şi jumătate baza de votanţi a scăzut în regiune, oficial, cu peste 7300 de persoane.
 
Pe lista ţărilor şi regiunilor separatiste unde sunt deschise secţii de votare pentru alegerile din Rusia, publicată de Comisia Electorală de la Moscova, figurează Abhazia, cu 9 secţii, şi Osetia de Sud, cu 10 secţii de votare. Cele două regiuni separatiste ale Georgiei au fost recunoscute ca ţări numai de Rusia.
 
Printre statele unde Rusia are cele mai multe secţii de votare sunt Germania, cu 16 secţii, Israel – cu 13 şi Belarus, cu 9 secţii. În total, la aceste alegeri Rusia va avea deschise în străinătate 348 de secţii de votare.
 
Pe lista ţărilor şi regiunilor separatiste unde sunt deschise secţii de votare pentru alegerile din Rusia, publicată de Comisia Electorală de la Moscova, figurează Abhazia, cu 9 secţii, şi Osetia de Sud, cu 10 secţii de votare. Cele două regiuni separatiste ale Georgiei au fost recunoscute ca ţări numai de Rusia.
Printre statele unde Rusia are cele mai multe secţii de votare sunt Germania, cu 16 secţii, Israel – cu 13 şi Belarus, cu 9 secţii. În total, la aceste alegeri Rusia va avea deschise în străinătate 348 de secţii de votare.
 
Presa de la Tiraspol scrie că cetăţenii ruşi din Transnistria constituie cel mai activ electorat rus din afara graniţelor Federaţiei Ruse. Iar majoritatea covârşitoare îşi dă votul pentru partidul de guvernământ Rusia Unită (Edinaia Rossia).
 
La aceste alegeri a fost permisă votarea şi în baza paşapoartelor expirate, inclusiv cu cele de model sovietic. Rusia explică acest lucru prin faptul că pe perioada pandemiei de coronavirus au fost închise punctele consulare ale Rusiei care activau în stânga Nistrului. Este singurul stat care are astfel de puncte consulare în regiunea separatistă, chiar dacă Chişinăul nu a fost de acord cu această practică.
 
La alegerile precedente acolo au votat 56 de mii de persoane. Asta în timp ce la recentele alegeri pentru Parlamentul de la Chişinău au votat puţin sub 29 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene, la secţiile de votare deschise pentru ei pe malul drept al Nistrului.
 
În 2018 la alegerile prezidenţiale din Rusia au votat aproape 74 de mii de cetăţeni ruşi din regiunea transnistreană. Atunci, Rusia anunţa că are în regiunea transnistreană 220 de mii de cetăţeni.
În ajunul alegerilor ruse, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care el însuşi este în campanie electorală pentru un al doilea mandat în fruntea regiunii controlate de Rusia, a îndemnat locuitorii din stânga Nistrului să vină la alegeri „pentru că în pofida tuturor greutăţilor Rusia nu uită de Transnistria şi o ajută în măsura posibilităţilor”.
 
Niciun alt stat nu a deschis vreodată secţii de votare în regiunea separatistă a Republicii Moldova.
 
La Chişinău nu s-au făcut multe comentarii publice legate de deschiderea unui număr atât de mare de secţii în regiunea separatistă. Într-un interviu însă cu Europa Liberă joi, 16 septembrie, Ministrul de Externe Nicu Popescu a declarat că s-a trimis la Moscova o notă pe această temă. „ (...) ştiţi foarte bine că autorităţile Republicii Moldova nu controlează acest teritoriu, nu avem acces, instituţiile statului Republica Moldova nu funcţionează pe anumite părţi ale teritoriului Republicii Moldova” a mai spus Nicu Popescu, explicând astfel şi natura ponderată a unui protest , pe care Chişinăul îl comunică tradiţional, la fiecare alegeri, iar Rusia îl ignoră, tot tradiţional, de fiecare dată.
 
 

Moscova mizează pe votul locuitorilor din Donbas

 
 
Kievul a denunţat joi desfăşurarea alegerilor legislative ruse în Crimeea anexată (în 2014) de Moscova, precum şi participarea locuitorilor din Donbas la scrutinul pentru Duma de Stat rusă, în timp ce Kremlinul mizează puternic pe votul locuitorilor din estul Ucrainei controlat de separatişti. „Ceea ce Rusia face, organizând alegerile sale naţionale, relevă o încălcare a dreptului internaţional”, a declarat şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, în cadrul unei conferinţe de presă.
 
Ministerul de Externe ucrainean a exprimat şi în urmă cu o zi un „protest vehement”, acuzând Moscova de „încălcare flagrantă a normelor şi principiilor dreptului internaţional, a Constituţiei şi a legislaţiei în vigoare în Ucraina”.
 
Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral ucrainean) a calificat, la rândul său, drept „ilegală” desfăşurarea alegerilor ruse în teritoriile ocupate şi a cerut comunităţii internaţionale să nu recunoască rezultatul votului.
 
670.000 de locuitori din Donbas au primit deja acte de identitate ruseşti. Ei pot vota electronic. Rusia a distribuit peste 600.000 de paşapoarte în estul separatist al Ucrainei, în timp ce Crimeea este considerată de Moscova drept parte integrantă a teritoriului său.
 
Potrivit lui Aleksandr Borodai, fost şef al guvernului autoproclamatei republici populare Doneţk, care candidează în prezent pentru un mandat de deputat în Duma de Stat pe listele Rusiei Unite - partidul puterii în Federaţia Rusă - din partea regiunii ruse Rostov, 670.000 de locuitori din Donbas au primit deja acte de identitate ruseşti, dintre care aproximativ jumătate de milion vor putea să-şi exercite dreptul de vot, potrivit agenţiei EFE.
 
Birouri de vot sunt prevăzute să fie deschise în Crimeea în cadrul legislativelor care se vor desfăşura în Rusia în decurs de trei zile, de vineri până duminică.
 
După cum a confirmat Comisia Electorală Centrală (CEC) a Rusiei, precum şi partidul pro-Kremlin, Rusia Unită, noii cetăţeni ruşi vor putea să voteze atât personal, cât şi online, opţiune permisă oficial la aceste alegeri. Astfel, locuitorii regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk au posibilitatea să-şi exercite votul electronic sau să se deplaseze în regiunea rusă Rostov, situată la frontiera cu Ucraina, pentru a vota la secţiile deschise acolo.
 
„Guvernele ambelor republici (autoproclamate) vor garanta transportul pentru cei interesaţi să voteze personal în regiunea Rostov” care se învecinează cu Doneţk şi Lugansk, a afirmat Borodai, care consideră Donbasul drept „parte a Federaţiei Ruse”.
 
„Cred că majoritatea va merge la urne”, a apreciat Borodai, care figurează pe listele cu sancţiuni occidentale împotriva cetăţenilor ruşi pentru sprijinul separatiştilor din Donbas. „Ei înţeleg foarte bine că-şi datorează supravieţuirea în mare măsură voinţei lui Putin”.
 
Ucraina a acuzat anterior Rusia că a accelerat în ultimele luni acordarea de paşapoarte ruseşti populaţiei ucrainene din teritoriile separatiste pentru a garanta în mod ilegal participarea lor la alegeri.
 
Procesul de acordare a cetăţeniei a fost simplificat în 2019, prin aprobarea preşedintelui rus Vladimir Putin, iar în curând, potrivit lui Borodai, circa un milion de persoane dintre cele aproximativ 2,5 milioane care locuiesc în Donbas vor dispune de cetăţenie rusă.
 
În ultimele luni, Rusia Unită a pariat puternic pe Donbas, unde chiar unul dintre liderii formaţiunii, Andrei Turciak, s-a deplasat recent pentru un miting electoral la Doneţk, în compania liderilor separatişti.
 
Partidul pro-Kremlin, care numără câteva mii de membri în regiune, a semnat în mai anul trecut un acord cu Uniunea Voluntarilor din Donbas, organizaţie condusă de Borodai.
 
Dacă va fi ales, Borodai a declarat pentru EFE că va reprezenta interesele separatiştilor în Duma de Stat a Rusiei. Rusia Unită beneficiază de un larg sprijin în rândul populaţiei din teritoriul controlat de rebelii proruşi în Doneţk şi Lugansk, care trăiesc în condiţii de război nedeclarat de la semnarea acordurilor de la Minsk în februarie 2015, comentează EFE.
 
„Pot vota pentru Rusia Unită sau pentru un alt partid. Dar ei înţeleg foarte bine ca îşi datorează supravieţuirea în mare măsură voinţei preşedintelui Putin şi el este (de facto) liderul Rusiei Unite”, explică Borodai.
 
Deputaţi ucraineni consideră la rândul lor că majoritatea voturilor din Donbas va merge pentru Rusia Unită, chiar dacă unul dintre cei care figurează printre capii de listă ai partidului Rusia Justă este popularul scriitor Zahar Prilepin, care s-a instalat de ceva timp în Donbas şi chiar a comandat un batalion al forţelor separatiste din Doneţk.
 
În ajunul alegerilor pentru Duma de Stat, guvernul rus a propus includerea locuitorilor din Donbas în programul naţional de relocare în Federaţia Rusă, potrivit EFE, care citează agenţii de presă ruse.
 
„Ocupaţia rusă se va termina” într-o zi, a apreciat joi ministrul ucrainean de externe, adăugând că, atunci, Rusia „va trebui să plătească” pentru tot.
 
Ucraina se află din 2014 în conflict cu separatiştii proruşi, despre care se consideră pe scară largă că sunt ajutaţi militar de Rusia, în pofida negărilor Moscovei. Acest război, izbucnit la scurt timp după anexarea Crimeii, s-a soldat cu peste 13.000 de morţi până în prezent, potrivit AFP.
 
În ultimele zile, tensiunea a crescut din nou pe linia frontului. Joi dimineaţă, separatiştii au bombardat localitatea Sciastia, rănindu-l pe un şef al administraţiei locale şi distrugând mai multe imobile şi maşini, au indicat autorităţile ucrainene.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările