Rubla rusească a ajuns la cel mai slab curs din istorie

Rubla rusească a ajuns la cel mai slab curs din istorie

Vladimir Putin a fost dispus să-şi asume costurile anexării Crimeei, însă acestea se dovedesc mai mari decât anticipa Kremlinul

Cursul de schimb al rublei ruseşti a ajuns marţi la un nou minim istoric, pe fondul zvonurilor conform cărora Moscova se pregăteşte să impoziteze banii scoşi din Rusia pentru a stopa exodul de capital cu care se confruntă de când a fost sancţionată internaţional pentru agresiunea din Ucraina.

Ştiri pe aceeaşi temă

Marţi seară, cursul rublei a ajuns la 39,71 ruble/ dolar american, cel mai scăzut nivel al monedei ruseşti. Cursul a ajuns astfel la o jumătate de pas de nivelul la care banca centrală a Rusiei anunţat că va interveni pe pieţele valutare pentru a controla evoluţia. 
 
Căderea abruptă a cursului a venit după ce presa internaţională a scris despre faptul că Moscova analizează posibilitatea reintroduceriitaxelor pentru ieşirile de capital din economia rusă. 
 
un consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin le-a propus parlamentarilor introducerea unei taxe pe ieşirile de capital, în contextul în care estimările oficiale ale Guvernului de la Moscova anunţă că, până la sfârşitul anului, valoarea acestora va ajunge la 93,6 miliarde de euro (120 de miliarde de dolari).
 

Exodul capitalului din Rusia

 
Analiştii Kremlinului consideră că, până la sfârşitul acestui an, ieşirile de capital din Rusia vor atinge pragul de 117 miliarde de euro (150 de miliarde de dolari). În primele şase luni ale anului, 58,8 miliarde de euro (74,6 miliarde de dolari) au ieşit deja din Rusia, investitorii şi ruşii înstăriţi deopotrivă încercând să-şi pună banii la adăpost, în contextul rundelor succesive de sancţiuni internaţionale aplicate Rusiei ca urmare a agresiunii acesteia din Ucraina. 
 
Exodul capitalul reprezintă cel mai mare risc pentru stabilitatea economică a Rusiei. Banii scoşi deja din Rusia vor retrimite ţara în recesiune şi, pe măsură ce ieşirile de capital continuă, contracţia economică va fi cu atât mai puternică. 
 
Ieşirile masive de capital şi-au pus deja amprenta şi pe cursul de schimb al rublei ruseşti. „Pentru a reduce stimularea ieşilor de capital, trebuie să luptăm cu acest export de capital”, a declarat Serghei Glaziev, consilier al lui Putin pe problee economice, citat de agenţia rusă de ştiri RIA Novosti. „Aş propune introduecerea unei taxe pentru exportul capitalului”, a continuat Glaziev în faţa Dumei de Stat (parlamentul rus). 
 
Rusia a eliminat în urmă cu opt ani măsurile de control asupra ieşilor de capital, ca parte a programului amplu de reformare pentru atragerea investitorilor. Eliminarea măsurilor este considerată unul dintre proiectele-cheie ale celui de-al doilea mandat lui Putin la Kremlin. 
 
Declaraţiile consilierului lui Putin nu sunt primele care dau de înţeles că liderii ruşi iau în calcul reintroducerea măsurilor pentru controlul ieşirilor de capital. Serghei Şvetsov, prim vicepreşedintele băncii centrale ruse, a declarat săptămâna trecută că reintroducerea acestor măsuri ar fi o „decizie politică”, recunoscând totodată că, la nivelul conducerii băncii, se discută despre „măsuri pentru reducerea vulnerabilităţii pieţei financiare ruse”, potrivit Bloomberg. 
 
În încercarea de a consolida finanţele Rusiei, banca centrală a ridicat nivelul dobânzii cheie cu 250 de puncte de bază, aceasta ajungând astfel la 8%. Tensiunile internaţionale faţă de criza din Ucraina au lovit însă puternic cursul de schimb al rublei, care a ajuns de câteva ori la noi minime istorice. 
 
Încă de când Rusia a anexat Peninsula Crimeea, investitorii au început să scoată masiv bani din economia rusă. Ieşirile de capital au început chiar înainte ca SUA şi UE să anunţe sancţiuni economice coordonate asupra Rusiei, reflectând temerile pieţelor faţă de izolarea economiei ruse. 
 
 
 

Cum ar urma să fie taxate ieşirile de capital

 
Practic, Glaziev propune ca toate companiile, entităţile şi persoanele care mută capital din Rusia să fie taxate. Singurele excepţii ar fi companiile cu activităţi comerciale internaţionale, care exportă bunuri. Deşi nu a oferit detalii cu privire la momentul din care ar putea fi aplicatele măsurile pentru controlul ieşirilor de capital, restricţiile ar trebui să fie aplicate cât mai curând pentru a avea efect. 
 
Astfel de măsuri sperie investitorii, însă au fost folosite de mai multe ori pentru a salva economii fragile din pragul colapsului, notează „The Moscow Times”. China şi India au apelat la astfel de strategii pentru a-şi consolida economiile şi pentru a-şi controla cursurile de schimb ale monedelor naţionale. Anul acesta, şi Kievul a impus astfel de restricţii, pe măsură ce criza din ţară se acutiza. 
 
De la eliminarea măsurilor, în 2006, în Rusia nu s-a mai discutat niciodată despre reintroducerea lor - nici măcar în 2008, când ieşirile de capital au totalizat 132,1 miliarde de dolari (90,2 miliarde de euro, la cursul mediu anual dolar american/euro calculat pe baza cursurilor Băncii Centrale Europene). 
 
În ciuda angajamentelor tot mai ridicate, banca centrală rusă încă are rezerve valutare cu o valoare echivalentă a 460 de miliarde de dolari (358,8 miliarde de euro), la care poate apela pentru a stabiliza cursul rublei. 
 
 

Economia rusă intră în recesiune anul acesta

 
Cu o economie şi-aşa fragilă înainte de anexarea Peninsulei Crimeea, Kremlinul a fost nevoit să revizuiască în scădere prognoza de creştere economică pentru anul 2014 de la 2,5% la doar 0,6%. Acestă estimare rămâne valabilă doar dacă valoarea totală a ieşirilor de capital din Rusia nu depăşeşte 100 de miliarde de dolari pe întreg anul 2014, a anunţat Alexei Uliukaiev, ministrul rus al Economiei. De aceea, analiştii consideră prognoza de 0,6% peste măsură de optimistă. Dacă ieşirile de capital ajung însă la 150 de miliarde de dolari, atunci economia rusă va înregistra o scădere de 1,8%. 
 
Între timp, Kremlinul şi-a mai revizuit încă o dată, tot în scădere, estimarea privind avansul economiei, anunţând un nivel de 0,5% şi de 1% pentru 2015. Specialiştii însă contrazic şi aceste prognoze. 
 
 
 
„Sancţiunile care au fost impuse vor avea impact asupra a unu sau doi ani, pentru că au redus oportunităţile de investiţii”, a anunţat Alexei Kudrin, fost ministru al Finanţelor şi una dintre puţinele voci din elita financiară rusă care a îndrăznit să pună sub semnul întrebării politicile economice ale Kremlinului de la izbucnirea crizei din Ucraina. Fostul ministru a adăugat că, dacă sancţiunile vor fi înăsprite, adevărata scădere înregistrată de economia rusă va fi de 3-4% din PIB. 
 
Kudrin nu mai deţine nicio funcţie oficială la Moscova, însă continuă să fie unul dintre oamenii pe care Putin îi cheamă pentru a se sfătui în chestiuni economice, notează agenţia de ştiri Reuters. 
 

Sancţiunile asupra importurilor din UE afundă economia rusă în criză

 
După ce Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au aplicat patru seturi de sancţiuni economice împotriva Rusiei ca urmare a acţiunilor acesteia în Ucraina, Kremlinul a decis să aplice sancţiuni în oglindă celor la care o supun UE şi SUA. Astfel, ruşii au interzis practic complet importurile de produse agroalimentare din Europa şi SUA.
 
La începutul lunii august, Rusia a decretat o „interdicţie totală” pentru majoritatea produselor alimentare provenind din ţările europene şi din Statele Unite. Această interdicţie se referă la carne de vită, porc, pasăre şi peşte, precum şi la brânză, lapte, legume şi fructe provenind din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia.
 
Principalele produse pe care le importă ruşii sunt maşini, echipamente şi produse alimentare. În cazul alimentelor, situaţia este cu adevărat ameninţătoare pentru ambele părţi: magazinele ruşilor ar putea rămâne cu rafturile goale, în timp ce industria agroalimentară europeană va încasa pierderi semnificative. 
 
Principalul efect al sancţiunilor anunţate de Kremlin esteo creştere imediată a ratei inflaţiei, deja îngrijorător de ridicată - 7,5% în iulie. 
 
De cealaltă parte, Rusia este cea mai mare piaţă de export pentru legumele şi fructele din UE. Europenii vând anual astfel de produse în valoare de două miliarde de euro în Rusia. 
 
Peste 40% din mâncarea pe care o consumă ruşii este importată. O trecere atât de abruptă de la produse de import la producţie autohtonă sau identificarea unor noi furnizori este imposibilă, noteaă „Financial Times”. Chiar şi banca centrală a Rusiei a avertizat că sancţiunile impuse de Putin vor duce la majorarea ratei inflaţiei. Aceasta s-a situat la 7,9% în prima jumătate a anului, iar asta din cauza interdicţiei aplicate de Kremlin asupra importurilor de carne de porc din UE, ceea ce a dus la creşterea drastică a preţurilor.  
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: