Războiul Rece nu se încălzeşte: dependenţa de gazul rusesc şi de ce Rusia nu se va teme niciodată de Europa

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vladimir Putin pare sa o avertizeze pe Angela Merkel
Vladimir Putin pare sa o avertizeze pe Angela Merkel

Rusia a anexat Crimeea la finalul unei operaţiuni de manipulare şi oportunism care va rămâne în cărţile de istorie. Ce poate face Europa în faţa demonstraţiei de forţă a Rusiei? Mai nimic, poate doar să limiteze proporţiile dezastrului... Sancţiunile economice impuse Rusiei înainte ca Vladimir Putin să semneze actul prin care Rusia a anexat Crimeea sunt departe de a provoca griji la Moscova.

Criza economică a lovit în plin economiile zonei euro. Germania, Franţa şi celelalte motoare economice ale Europei au început să tureze timid după ani de zile de măsuri economice care au împins în austeritate populaţia ţărilor europene. Acum, liderii europeni sunt în faţa unei noi provocări: cum pot stopa expansiunea Rusiei şi criza din Crimeea? Oare pot să treacă peste interesele economice naţionale şi să acţioneze împreună pentru a stăvili ameninţarea Rusiei şi asta chiar înaintea decisivelor alegeri europarlamentare, din mai? 
 
Cele două gloanţe de care liderii europeni ar putea uza în această luptă cu Rusia sunt sistarea oricărei cooperări militare şi impunerea unor serii de sancţiuni economice.
 

Cooperarea militară
Marea Britanie a sistat exportul de licenţe militare către Rusia. Valoarea acestora este în jurul a 100 de milioane de euro. În plus, britanicii, americanii şi francezii au suspendat exerciţiile navale pe care ar fi trebuit să le desfăşoare împreună cu ruşii.

Dacă Putin continuă aşa, luăm în considerare să anulăm contractul. O să le cerem şi altora şi, aici, mă gândesc la britanici, să facă ceva similar cu asset-urile oligarhilor ruşi din Londra Laurent Fabius, ministrul de Externe francez

Francezii, însă, sunt în situaţia de a desface un contract în valoare de 1,7 miliarde de euro încheiat cu Rusia şi în baza căruia Franţa trebuia să livreze Marelui Urs o serie de nave de război. Franţa s-a luptat la baionetă cu Germania şi Spania ani de-a rândul pentru a securiza acest contract. Francezii erau presaţi, pe de altă parte, de americani şi de statele Baltice să nu perfecteze această afacere întrucât ar fi întărit substanţial capacităţile de război ale Rusiei. Industria de apărare militară a Franţei are nevoie că de aer de banii din acest contract şi este interesant de văzut dacă Franţa va putea să reziste tentaţiei de a continua acest contract în situaţia în care planurile Rusiei sunt de a-şi întări flota de la Marea Neagră.

image

Practic, Franţa a primit nişte bani în avans pentru a începe derularea acestui contract şi anularea înţelegerii ar putea atrage din partea Rusiei solicitarea de daune şi compensaţii în valoare de miliarde de euro! 
 

Sancţiunile economice
La începutul lui martie, europenii au suspendat discuţiile privind o cooperare economică mai strânsă între UE şi Rusia şi au abandonat pregătirile pentru Summit-ul G8 de la Soci. Mai mult, UE a impus sancţiuni economice împotriva a 21 de cetăţeni ruşi. Lista se poate extinde la 100 de personalităţi din lumea politicii şi a afacerilor.  

Dar sancţiunile economice s-au oprit aici întrucât europenii sunt incapabili să lovească Rusia acolo unde o doare mai tare. Este greu de crezut că SUA şi UE vor dori să izoleze Rusia într-atât încât să o elimine, de exemplu, din organizaţii precum FMI sau Banca Mondială. Oricât de mult ar suferi prestigiul Moscovei, economic nu ar avea cine ştie ce de pierdut. În plus, europenii au tot interesul să nu rupă dialogul cu ruşii. Mai ales germanii.

Cel mai mare partener de schimb al Rusiei este Uniunea Europena iar valoarea comerţului, în 2012, a fost de 268 de miliarde de euro. În principal, UE importă din Rusia petrol şi gaz natural, Germania fiind cel mai mare importator. 

Aşadar, zona euro abia îşi revine din criza economică izbucnită în 2009 şi nimeni nu şi-ar dori un război comercial cu Rusia. De ce? Păi, dacă cineva ar dori o luptă pe viaţă şi pe moarte cu Rusia, ar trebui să se impună restricţii pe comerţ.

În ceea ce priveşte importurile ruseşti din Europa, sunt slabe şanse ca europenii vor impune sancţiuni şi limitări pe refinanţarea companiilor ruseşti întrucât acestea au datorii în valoare de 500 de miliarde de euro. Dacă împrumuturile acestor companii nu vor putea fi rostogolite, atunci creditorii vor avea de suferit. Iar aici vorbim despre bănci din zona euro.

Pe de altă parte, oare va avea cineva curaj să restricţioneze Gazpromul ca să nu mai câştige noi contracte în ţările din UE sau să i se pună beţe în roate că să le înnoiască pe cele existente?

Apoi, impunerea de restricţii pe exporturile ruseşti de energie este o utopie, întrucât Europa este dependentă de gazul rusesc. Chiar dacă aceste exporturi înseamnă peste jumătate din veniturile guvernamentale ale Rusiei, trei sferturi din gazul pe care îl exportă Rusia se duce în Europa! În plus, Rusia are rezerve valutare în valoare de 500 de miliarde de dolari şi un surplus al contului curent.

Importurile de gaze ruseşti sunt folosite de europeni la a-şi încălzi casele, a-şi alimenta automobilele sau sunt folosite de marile fabrici pentru a-şi derula activităţile. Cine şi-ar dori să taie consumul de gaz rusesc pentru a-şi arunca economia în aer şi a-şi pune populaţia în cap, mai ales inainte de alegerile europarlamentare?

Rusia livrează anual prin Nord Stream cam 55 de milioane de metri cubi de gaz. O treime reprezinta partea Germaniei care, la randul sau, importa in Rusia automobile, produse din industria chimica si masinarii. Germania a colaborat îndeaproape cu Rusia pentru a vedea realizat Nord Stream-ul. Este soluţia prin care sunt alimentate fabricile nemţeşti care generează bunurile exportate de germani şi fără de care cea mai puternică economie a Uniunii Europene s-ar face bucăţele. Iar dacă economia Germaniei ar avea de suferit, atunci zona euro s-ar întoarce rapid în recesiune.
 

image
Acest referendum a încălcat legile internaţionale. Declaraţia de independenţă pe care preşedintele Rusiei a acceptat-o este împotriva dreptului internaţional iar absorbţia Crimeei în Federaţia Rusă este ilegală Angela Merkel, Cancelarul Germaniei



De-aceea răspunsul Germaniei la acţiunile Rusiei nu va fi unul agresiv. Iar Germania contează întrucât vocea politicienilor acestei ţări a fost un reper în ultimii ani ai Uniunii Europene. Pe moment, UE nu are cine ştie ce de făcut întrucât nicio ţară nu poate să îşi schimbe peste noapte sistemul energetic. Planurile pentru viitorii 20 de ani erau ca UE să se bazeze în proporţie de 27% pe energie regenerabila, dar, vorba lui Keynes, “pe termen lung suntem cu toţii morti”. 

Europa ştie că este dependentă de gazul rusesc care este mult mai ieftin decât energia regenerabilă şi, în plus, dacă relaţia de interes europeano-rusească a dăinuit în perioada Războiului Rece, oare cine ar fi nebun să arunce acum totul în aer?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite