Răpuşi în ianuarie: crime şi destine tragice în Rusia lui Putin
0
De la instalarea lui Vladimir Putin la Kremlin, la sfârşitul lui decembrie 1999, este nevoie de un curaj imens pentru a exprima opinii proprii şi dezacorduri în public în Rusia.
În timp ce regimul Putin susţine în mod cinic că permite libertatea de exprimare în Rusia, Amnesty International şi Reporteri fără Frontiere constată de la an la an că situaţia privind drepturile omului şi a presei se agravează teribil în cea mai întinsă ţară de pe Terra.
Revenirea lui Putin la Kremlin, în 2012, după un interimat de patru ani în fruntea guvernului, a însemnat alunecarea spre incertitudine şi represiune în privinţa opoziţiei şi presei, care se confruntă cu hărţuiri în instanţă, arestări arbitrare, intimidări, forţări la exil şi chiar asasinate.
De altfel, mai mulţi jurnalişti, opozanţi şi reprezentanţi ai regimului au murit în ultimii ani în circumstanţe violente şi neclare, mai ales în ianuarie, o adevărată lună neagră. O mică trecere în revistă, la 13 de ani asasinarea jurnalistei Anastasiei Baburova, de la „Novaia Gazeta”.
Laureat al Premiului Nobel pentru Pace 2021, Dmitri Muratov, redactorul-şef al „Novaia Gazeta”, a ţinut să atribuie premiul „jurnaliştilor care au fost ucişi” în Rusia.
„Este o recompensă pentru Anna Politkovskaia, Iuri Şcekocihin, Igor Domnikov, Nastia Baburova, Stas Markelov şi Nataşa Estemirova - toţi colegii noştri căzuţi la luptă, care şi-au dat viaţa pentru meserie”, a declarat Dmitri Muratov.
Nastia Baburova şi Stas Markelov au fost ucişi acum 13 ani, pe 19 ianuarie 2009. Au fost împuşcaţi fatal împreună pe o stradă din Moscova, după o conferinţă de presă. Potrivit versiunii oferite de autorităţile ruse, ţinta era Markelov, un avocat de 34 de ani specializat în apărarea victimelor abuzurilor din Cecenia. Baburova, 25 de ani, s-ar fi aflat în locul nepotrivit la momentul nepotrivit. Trei tineri au fost condamnaţi în acest caz, toţi fiind declaraţi neonazişti. Dacă presa afiliată Kremlinului depune eforturi an de an pentru a lega definitiv aceste crime de o grupare neonazistă, îndoielile încă persistă. Cu o zi înainte de a fi ucişi, cele două victime denunţaseră eliberarea anticipată a colonelului Iuri Budanov, condamnat în 2003 la zece ani de închisoare pentru violarea şi strangularea unei cecene de 18 ani. Cazul uciderii Anastasiei Baburova şi lui Stas Markelov este reexaminat în prezent la cererea CEDO.
Alte decese/crime în circumstanţe neclare
8 ianuarie 2006: Vaghif Kocetkov, jurnalist, bătut până la moarte într-un jaf înscenat, în urma căruia niciun bun de valoare nu a fost furat;
7 ianuarie 2007: Iuri Golubev, prieten al disidenţilor, decedat „liniştit în somn” după ce „s-a simţit rău” în urma unor critici emise la adresa lui Putin;
4 ianuarie 2009: Vladislav Zaharciuk, jurnalist, decedat într-un incendiu provocat la birourile ziarului de opoziţie „Arsenievskie Vesti”;
3 ianuarie 2016: Igor Sergun, fost director GRU, decedat în circumstanţe neclare, inclusiv data, locaţia şi cauza morţii.
În toate aceste cazuri şi în multe altele, anchetele au stârnit mereu critici pentru neclarităţi susceptibile de măsluiri şi neidentificarea autorilor/comanditarilor reali.
Se încarcă comentariile...
