Primul mare accident nuclear din istorie: De ce sovieticii au păstrat secretul mai bine de trei decenii VIDEO

Oziorsk Captură BBC

Era toamna anului 1957. În timp ce sovieticii lansau satelitul Sputnik 1 şi se declarau victorioşi în rivalitatea cu americanii, ascundeau primul mare accident nuclear din istorie.

Accidentul de la Cernobîl, produs în primăvara anului 1986, a devenit sinonim cu dezastrul nuclear. Dar prima mare catastrofă nucleară din istorie a avut loc cu aproape 30 de ani mai devreme, şi anume la sfârşitul lui septembrie 1957. Pe atunci, Uniunea Sovietică se afla într-o cursă de cucerire a spaţiului cu SUA, lansând sateliţi şi proclamându-se victorioasă. Dar ascundea în acelaşi timp un accident nuclear devastator, produs la uzina Maiak, un obiectiv secret din apropierea oraşului închis Celiabinsk-40, redenumit Oziorsk în 1994, la trei ani de la destrămarea Uniunii Sovietice. La 29 septembrie 1957, sistemul de răcire al unui rezervor cu peste 70 de tone de deşeuri lichide s-a defectat fără ca nimeni să observe acest lucru, iar baza de beton care cântărea 160 de tone a explodat, eliberând un nor radioactiv care conţinea nitrat de amoniu şi acetaţi. La zece ore de la momentul exploziei, care s-a produs la ora locală 16.22, norul se afla la 350 de kilometri distanţă de Oziorsk. Aproximativ 1.000 de kilometri pătraţi au fost contaminaţi, dar autorităţile sovietice au reuşit să păstreze secretul timp de aproape patru decenii, relatează BBC.

De fapt, locul era atât de secret, încât Celiabinsk-40 nici nu apărea pe hartă.

„În copilările mi se părea că oraşul nostru e foarte frumos şi foarte bogat, în comparaţie cu alte oraşe. Am întrebat-o pe mama de ce oraşul nostru nu e la fel şi mi-a spus să nu mai pun astfel de întrebări. Nu am întrebat de ce”, îşi aduce aminte Nadejda Kutepova într-un interviu acordat BBC.

Potrivit istoricului Jeronim Perovic, „oamenii care lucrau acolo şi familiile lor nu existau oficial”.

Sovieticii au produs acolo materialul pentru prima lor bombă atomică, subliniază el.

„Ştiam că există o uzină, tatăl meu era inginer acolo. Cei mai mulţi oameni din oraş lucrau acolo”, spune Kutepova, autoare a unei cărţi despre misterele oraşelor închise ale Rusiei.

Cum au păstrat sovieticii secretul?

Potrivit radiochimistului George Steinhauser, norul de la Kîştîm nu s-au răspândit la o înălţime la fel de mare precum cel de la Cernobîl, pentru că era mai concentrat, iar temperaturile erau mai scăzute.

Totuşi, zona contaminată a fost enormă. Circa 500.000 de persoane au fost expuse la radiaţii, iar 11.000 de locuitori din 23 de sate au fost evacuaţi, notează BBC.

„La acea vreme, sovieticii erau obsedaţi de păstrarea secretelor. Aşa că oamenilor nu li s-a explicat motivul evacuării. Li s-a spus că e vorba despre o boală neobişnuită”, afirmă Jeronim Perovic.

„Secretul a fost păstrat cu orice preţ. Cred că au fost două motive. În primul rând, bomba atomică era secretă, uzina nucleară era secretă. În al doilea rând, sovieticii au trimis primul Sputnik pe orbită. A fost un succes uriaş pentru propaganda sovietică. Ar fi fost un dezastru să vorbeşti atunci despre un accident ”, explică istoricul.

FOTO Wikipedia

Accidentul nuclear de la Kîştîm, aşa cum a rămas în istorie, a fost ţinut secret până în 1976, dar mai multe detalii au început să iasă la iveală abia după prăbuşirea Uniunii Sovietice, în 1991.

„Am aflat despre accidentul din 1957 dintr-un articol de ziar. Am fost şocată. Am întrebat-o pe mama dacă ea a ştiut adevărul în tot acest timp şi mi-a răspuns: da, evident, pentru că era meseria mea”, spune Kutepova, al cărei tată a murit de cancer.

Jeronim Perovic vorbeşte despre zeci de mii de victime. 

Efectele sunt pe termen lung. „Chiar şi copiii din a parta generaţie suferă de diferite malformaţii congenitale. Unul din copiii mei a avut o boală gravă de piele, iar celălalt s-a născut cu un al şaselea deget, care i-a fost tăiat după naştere”, precizează Nadejda Kutepova.

Uzina Maiak funcţionează şi acum, ca loc de tratate a deşeurilor civile şi militare. În septembrie 2017, o concentraţie „extrem de ridicată” de ruteniu-106 a fost detectată în apropiere de această uzină. Norul radioactiv a fost depistată în mai multe ţări europene, dar şi în Asia şi Peninsula Arabă. Cu toate acestea, autorităţile ruse au respins ipoteza unei scurgeri radioactive din acest loc.

Accidentul nuclear de la Kîştîm este considerat al treilea cel mai grav de acest tip din istorie, după cele de la Cernobîl şi Fukushima.