Povestea incredibilă a spionului sovietic trimis în Africa să pună mâna pe un virus mortal, asemănător Ebola

Povestea incredibilă a spionului sovietic trimis în Africa să pună mâna pe un virus mortal, asemănător Ebola

Anatoli Baronin, faimosul agent sovietic

Anatoli Baronin, fost colonel de informaţii sovietice, a murit la Kiev pe 29 iulie, la vârsta de 87 de ani. Revista germană Stern îl considera în anii ’70 drept „unul dintre cei mai proeminenţi spioni ai erei contemporane”. Numele său a intrat în istorie pentru o operaţiune în Nigeria, în timpul căreia a prelevat probe de febră hemoragică similară cu virusul Ebola şi le-a dus la Moscova.

„Anatoli Baronin şi-a petrecut jumătate din cariera de 50 de ani în domeniul serviciilor de informaţii în funcţii de conducere, la prima direcţie a organelor de securitate publică din Republica Socialistă sovietică Ucraina şi a format ulterior tinerii agenţi de informaţii ucraineni ", scrie publicaţia rusă „Vzgliad“.
 
Anatoli Baronin a ajuns la Kiev la mijlocul anilor '80, parţial din întâmplare, parţial prin propria alegere. 
 
S-a născut, a crescut şi a fost educat la Moscova şi nu avea nici o legătură cu Ucraina. A studiat obiceiurile locale africane, în special viaţa de zi cu zi şi ordinea socială din Africa de Vest, o regiune foarte greu de înţeles. Astfel de specialişti erau număraţi pe degetele de la o mână. Rari sunt cei care au făcut din Africa neagră (Sahara de sud, nu nordul arab) specialitatea lor, majoritatea considerând misiunile din Africa ca o etapă intermediară pentru a primi poziţii în ţări „mai prestigioase” şi mai confortabile (nu numai în ceea ce priveşte climatul, dar şi cariera).
 
„Fratele“ virusului Ebola
 
Se estimează că operaţiunea cea mai răsunătoare condusă de Anatoli Baronin a fost aceea de a obţine probe de virus Ebola de pe teren, din Africa de Vest - nu este chiar aşa, dar acest lucru nu  face operaţiunea mai puţin remarcabilă. Febra hemoragica Ebola este numita după râul Republicii Democratice Congo (RDC) unde primul focar al bolii a decimat un sat întreg în câteva zile în 1976. În timp ce evenimentele la care a participat Anatoli Baronin au avut loc cu şase ani mai devreme în Nigeria, în satul Lassa. La acea vreme, termenul de „virus Ebola” nu exista încă.
 
Sătenii au murit, după dureri atroce, în două zile, de o boală necunoscută asemănătoare cu tifosul. Ştiind că primele victime au fost americane - un medic şi două asistente care se aflau din motive necunoscute, în jungla nigeriană. Acest lucru i-a făcut pe sovietici să suspicioneze că americanii testau o armă bacteriologică pe nigeriani. Anatoli Baronin nu s-a speriat deoarece ordinele de la Moscova erau clare: obţineţi o probă de virus. 
 
Sovieticii se gândeau că americanii ar putea avea antidotul sau că reuşiseră să obţină anticorpii decedatului. În consecinţă, misiunea a fost calificată de Moscova drept prioritar- strategică. URSS intenţiona să clasifice rapid virusul şi să înceapă să dezvolte un vaccin. Ceea ce nimeni nu avea şi nu are până în prezent.
 
Un grup mic de medici sovietici s-a deplast in Nigeria, printre ei şi Anatoli Baronin care nu era epidemiolog. S-au deplast  la Lassa, la 1.200 km de graniţa cu Nigeria, în mijlocul junglei.
 
O vreme au căutat satul ca Indiana Jones, dar l-au găsit în cele din urmă. Datorită votcii, cadourilor şi discuţiilor „de viaţă”, ei au reuşit să-i determine pe conducătorii tribului local să exhumeze trupurile celor ucişi de virus, lucrând fără costume de protecţie, ceea ce reprezenta o adevărată sinicidere. Populaţia locală a reacţionat destul de agresiv la activitatea lor.
Probele de sânge
 
Cu toate acestea, Anatoli Baronin şi medicul au reuşit să ia probe de la cadavre şi să le trimită la Moscova. Rezultatul a fost nul: morţii erau practic sănătoşi. Ulterior, s-a dovedit că virusul a rămas în organism aproximativ 50 de zile. Anatoli Baronin şi doctorul au ajuns la Lassa puţin mai târziu, ceea ce le-a salvat viaţa, dar nu au adus un rezultat practic pentru îndeplinirea misiunii cerute de Moscova. A fost necesară prelevarea de probe de sânge de la persoane infectate încă în viaţă. A fost necesar un plan B.
 
Anatoli Baronin a descoperit că probele de sânge prelevate de la pacienţi de către americani au fost păstrate de medicii din Nigeria. Nimeni nu avea încă experienţa de a lupta împotriva unor astfel de boli, americanii nu şi-au asigurat confidenţialitatea.
 
Au considerat că nu era rezonabil să furi pur şi simplu flacoanele, aşa că Anatoli Baronin a decis să acţioneze în cel mai inteligent mod în Africa de Vest: linguşirea şi mita. Probele au fost obţinute şi livrate cu succes la Moscova. Pe de altă parte, acesta nu a fost virusul Ebola în forma sa pură, ci „fratele său mai mic”: un arenavirus care a fost numit mai târziu după primul sat decimat, acelaşi vizitat de Anatoli Baronin: febră de Lassa.  

Astăzi, Ebola continuă să facă victime. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat miercuri cea mai recentă epidemie de Ebola din Republica Democrată Congo drept ''o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional'', după ce mai multe cazuri suspecte au fost identificate în oraşul Goma din estul ţării, relatează DPA.

Decizia OMS a fost luată la recomandarea unui grup de experţi care s-a reunit miercuri la Geneva şi ar putea debloca mai multe fonduri şi resurse suplimentare pentru combaterea epidemiei. Potrivit estimărilor OMS, bugetul pentru primele şase luni ale anului este doar pe jumătate acoperit.

Robert Steffen, directorul comitetului de urgenţă al OMS, a subliniat că epidemia rămâne o ameninţare la nivel regional: ''În niciun caz nu este o ameninţare globală. Este o urgenţă regională'', a precizat acesta.

Ţările învecinate R.D. Congo - în special Sudanul de Sud, Uganda, Rwanda şi Burundi - sunt în alertă maximă. OMS a făcut apel la ţările învecinate să sporească procedurile privind coordonarea riscului şi să ''fie pregătite pentru detectarea şi gestionarea cazurilor de peste graniţă''.

OMS a subliniat că nu este necesară închiderea graniţelor, care ar agrava situaţia în cazul în care oamenii ar trece nedetectaţi, în loc să folosească rutele oficiale.

"Nicio ţară nu ar trebui să îşi închidă graniţele sau să restricţioneze sub orice formă circulaţia persoanelor şi a mărfurilor", a precizat OMS într-un comunicat. ''Comitetul nu consideră că este necesară verificarea persoanelor pe aeroporturi sau alte puncte de intrare în regiune''.

Ebola, care se răspândeşte prin contact direct cu sânge, vomă sau alte fluide corporale, este o boală extrem de contagioasă care se manifestă prin febră şi poate duce deseori la hemoragii interne extinse şi la deces.

În oraşul Goma au fost depistate 22 de persoane suspecte de Ebola, a anunţat miercuri ministrul Sănătăţii din Republica Democrată Congo, după ce primul caz într-un centru urban important a fost detectat la graniţa cu Rwanda în weekend.

Începând cu anul trecut, regiunea estică a R.D. Congo a devenit focarul celei de-a doua cea mai gravă epidemie de Ebola din istorie. Până la această oră, virusul Ebola a provocat moartea a peste 1.600 de persoane în Congo, iar peste 2.500 de persoane au contractat boala.

În Uganda, au fost de asemenea detectate alte trei cazuri în luna iunie. Toţi cei trei pacienţi au decedat la jumătatea lunii şi nu au mai fost raportate cazuri suplimentare în această ţară.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: