Politico: Maşinăria propagandei ruse primeşte o nouă lovitură

Foto: Shutterstock

Portalurile folosite de Kremlin pentru campaniile sale de dezinformare şi propagandă experimentează cât de greu le este să funcţioneze fără serviciile giganţilor tehnologici precum Google, arată Politico.

Portaluri controlate de Kremlin precum RT şi Sputnik descoperă că nu mai au acces la serviciile ce alimentează site-urile - de la software de securitate la unelte de marketing online.

Marile companii tech americane furnizează servicii de trafic pentru site-uri, cum ar fi Google Analytics şi Facebook Domain Insights, dar şi platforme de publicitate. Acestea au fost oprite recent pentru  RT, Sputnik, Ruptly, precum şi pentru agenţiile de presă controlate de stat Ria Novosti şi Tass, arată un studiu al portalurilor de ştiri folosite de Kremlin realizat de  Digital Bridge al Politico.

Acestea, deşi funcţionale, sunt private de reţeaua interconectată de servicii de publicitate, marketing şi securitate, esenţială pentru modul de funcţionare a site-urilor şi aplicaţiilor.

Asta paralizează abilitatea Kremlinului de a ţinti şi ajunge la o audienţă globală, se arată într-o analiză realizată de Builtwith, un serviciu de analiză a datelor de trafic.

Măsurile au fost luate înainte sau după invadarea Ucrainei, dar nu au fost făcute publice. În prezent, pe fondul înmulţirii sancţiunilor, companiile tech americane se confruntă cu presiuni în vederea acţionării pentru a constrânge şi izola şi mai mult Rusia, privând-o de infrastructura occidentală.

„Este o situaţie în evoluţie; monitorizăm activ noile evoluţii şi vom lua măsuri suplimentare dacă va fi cazul”, a transmis purtătoarea de cuvânt a Google Laura Smith-Roberts.

Interzicând mass-media de stat din Rusia să acceseze o gamă de servicii de marketing digital, publicitate şi analiză a traficului de pe reţelele sociale, aceste companii au împiedicat Kremlinul să-şi direcţioneze mesajele către potenţialii susţinători, în special prin intermediul celor mai mari platforme de socializare din lume.

Înainte ca Facebook să întrerupă accesul la instrumentele sale de monitorizare, Sputnik – un portal sponzorizat de Kremlin care recent a publicat articole acuzând forţele ucrainene au comis un genocid în regiunile separatiste ucrainene –  putea folosi instrumentul „custom audience” pentru a identifica şi viza cititorii Sputnik în baza de date globală de utilizatori Facebook.

Ria Novosti, agenţia de ştiri de stat a cărei acoperire a fost avid pro-Putin, s-a bazat, în mod similar, pe software terţ pentru site-urile sale de la companii americane precum Apple, Twitter şi un număr de firme de tehnologie occidentale mai mici, s-a constatat pe baza analizei Politico a datelor furnizate de Builtwith.

În absenţa serviciilor occidentale, Yandex, firma rusă ce oferă motoare de căutare şi servicii publicitare, furnizează o parte dintre instrumentele care permit instituţiilor media ruse să afişeze reclame sau să monitorizeze cine le vizitează site-urile.

Directorul uneia din companiile de tehnologie din SUA, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a pus la îndoială capacitatea Yandex de a înlocui multe dintre serviciile de nişă – şi software de social media – care sunt acum inaccesibile pentru RT şi alte portaluri susţinute de Kremlin.

„Yandex ...pur şi simplu nu are expertiza necesară”, a spus el.

În ciuda retragerii generale a tehnologiei occidentale din Rusia, POLITICO a descoperit câteva breşe care ar putea încă oferi Moscovei acces la unele dintre aceste servicii digitale.

Un exemplu clar: serverele Google încă găzduiesc reţeaua de mail a RT, conform analizei lui  Amaury Lesplingart , fondatorul CheckFirst. O purtătoare de cuvânt a Google a refuzat să comenteze.

Microsoft, Amazon şi Google – care deţin împreună o cotă de piaţă de 64% în industria globală de cloud computing, pe baza cifrelor de la Synergy Research Group – îşi oferă în continuare ofertele clienţilor existenţi din Rusia, chiar dacă au încetat să accepte noi clienţi în urma invaziei ruse a Ucrainei.

 Purtătorii de cuvânt ai tuturor celor trei companii au refuzat să spună cine sunt clienţii lor ruşi.

„Vom lua măsuri suplimentare pe măsură ce această situaţie continuă să evolueze”, a declarat Brad Smith, preşedintele Microsoft, într -o postare pe blog.