FOTO UPDATE Paradă la Moscova la 75 de ani de la înfrângerea lui Hitler. În plină pandemie, Putin scoate militarii în Piaţa Roşie cu gândul spre referendum

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Guliver-Gettyimages
FOTO Guliver-Gettyimages

Mii de soldaţi au defilat miercuri dimineaţă în Piaţa Roşie din Moscova sub ochii lui Vladimir Putin, un moment de stimulare a patriotismului pus în scenă în ajunul referendumului constituţional care i-ar permite preşedintelui rus să-şi prelungească şederea la Kremlin tocmai până în 2036.

Organizată pentru a 75-a oară, această paradă militară a fost programată iniţial pentru 9 mai, ca în fiecare an, dar Kremlinul a fost constrâns să o amâne din cauza noului coronavirus, SARS-CoV-2. Cu toate că acest coronavirus care provoacă boala covid-19 nu a dat semne clare de cedare în Rusia, infectând zilnic aproximativ 8.000 de persoane, iar Moscova nu a ridicat restricţia referitoare la adunările publice, Putin a ţinut să scoată militarii la defilare pe 24 iunie, data la care a avut loc primul eveniment de acest gen, în 1945, sub ochii dictatorului Iosif Visarionovici Stalin.

Stimulând simţul patriotic şi dând impresia de normalitate, preşedintele rus speră să-şi reîmbunătăţească astfel imaginea, afectată până la un nivel istoric în perioada izolării, şi să-i convingă pe concetăţenii să se prezinte la urne de joi, 25 iunie, până miercurea viitoare, 1 iulie, în cadrul referendumului constituţional.

Întru gloria Kremlinului, aproximativ 13.000 de soldaţi ruşi şi din alte 13 ţări, între care China şi India, au mărşăluit la Moscova, alături de 200 de vehicule blindate şi 75 de avioane. Printre armele expuse au figurat modele recent dezvoltate, dar nu şi armele hipersonice, cică „de neînvins”, atât de lăudate de Putin în discursuri belicoase la adresa Occidentului.

Cea de-a 75-a paradă moscovită de la înfrângerea Germaniei naziste nu a fost atât de grandioasă pe cât a fost dorită, având loc în absenţa vreunui lider occidental, în special a preşedintelui francez Emmanuel Macron, curtat intens de Kremlin. Vladimir Putin a fost nevoit să se consoleze cu prezenţa unor fideli din foste republici sovietice, şi anume kazahul Kasîm-Jomart Tokaiev, moldoveanul Igor Dodon şi belarusul Aleksandr Lukaşenko, mai rebel în ultimul timp în relaţia cu Rusia. Preşedintele sârb Aleksandar Vucici a urcat la rândul său la tribuna oficială.

Cu câteva zile înainte de eveniment, primarul Moscovei Serghei Sobianin şi purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov au insistat ca lumea să stea în casă şi să-l urmărească de la televizor. Ori Rusia este a treia cea mai afectată ţară din lume de noul coronavirus, cu 606.881 de cazuri de infectare până miercuri (7.176 în ultimele 24 de ore), dintre care 8.513 fatale (154 în ultimele 24 de ore). Ţinând cont de această situaţie dramatică, 15 oraşe din Rusia au decis să-şi anuleze defilările militare. Din raţiuni care nu ţin de istorie, Putin nu poate permite acest lucru la Moscova.

Anterior, parada victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial a servit pentru Putin ca prilej de exprimare a viziunii sale anti-occidentale şi de glorificare a armatei ruse, care se bucură în ultimii ani de o atenţie sporită din partea Kremlinului, în detrimentul sănătăţii, educaţiei sau a antreprenoriatului.

Discurs mobilizator pe plan intern

În discursul de miercuri, preşedintele rus nu a revenit la acuzaţiile sale obişnuite la adresa Occidentului, precum că ar ignora rolul Uniunii Sovietice în înfrângerea Germaniei naziste, ci s-a axat pe apărarea Armatei Roşii a lui Stalin.

„Este imposibil de imaginat cum ar fi arătat lumea dacă Armata Roşie nu ar fi venit să o apere”, a declarat Putin.

Soldaţii sovietici „au eliberat ţările Europei de invadatori, au pus capăt tragediei Holocaustului, au salvat poporul german de nazism, această ideologie fatală”, a adăugat el în faţa trupelor ruse, neprotejate în niciun fel în pofida pandemiei.

El a îndemnat apoi comunitatea internaţională la unitate în faţa provocărilor. „Înţelegem bine cât este de important să consolidăm prietenia, încrederea între popoare”, a susţinut liderul de la Kremlin.

Vladimir Putin la parada din 24 iunie 2020 FOTO EPA-EFE

Vladimir Putin, la tribuna oficială. Primul din spatele său în picioare este preşedintele moldovean, pro-rusul Igor Dodon, care a trimis peste 70 de militari la paradă în pofida pandemiei FOTO EPA-EFE

Deloc surprinzător, discursul reţine doar părţile care convin Kremlinului şi nu ţine cont de ansamblu. De exemplu, Putin uită că Stalin a colaborat cu Hitler la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, iar cei doi dictatori nu s-au diferenţiat cu nimic prin crimele comise, ambii dedându-se unor atrocităţi de neimaginat împotriva altor popoare. Armata Roşie este considerată eliberatoare doar de ideologii de la Kremlin şi acoliţii lor. În rest, spre neplăcerea lui Putin, ţările din Europa  Centrală şi de Est văd realitatea aşa cum s-a întâmplat atunci, şi anume că au fost ocupate şi subjugate de Uniunea Sovietică, nicidecum eliberate. Apelul la prietenie şi încredere este neconvingător, în condiţiile în care armata rusă a dus război împotriva Republicii Moldova (primăvara/vara anului 1992) şi a Georgiei (august 2008), iar Moscova a profitat de situaţia tensionată din Ucraina din iarna 2013/2014 pentru a anexa Crimeea, nemaivorbind de atacurile cibernetice şi campaniile de dezinformare anti-occidentale sau actele de spionaj şi asasinatele din Vest, precum cel al georgianului ucis acum mai puţin de un an la Berlin. Însă discursul are rolul de a mobiliza masele.

Între 25 iunie şi 1 iulie, ruşii vor fi chemaţi să voteze pentru sau împotriva amendamentelor constituţionale propuse la începutul anului de preşedintele rus şi oamenii săi într-o nouă găselniţă de prelungire şi consolidare a puterii lor. Campania se axează pe instituirea unei Rusii conservatoare, care respinge mai ales căsătoria între persoane de acelaşi sex, dar face parte de fapt dintr-un demers ce are drept ţel principal eliminarea mandatelor prezidenţiale, potrivit unei propuneri făcute intenţionat în ultima clipă. Prin reducerea mandatelor prezidenţiale la zero, Putin îşi permite să candideze pentru alte două alegeri prezidenţiale preconizate, în 2024 şi 2030. Aflat deja de aproape 21 de ani la putere, Putin ţinteşte să mai stea la Kremlin cel puţin încă 16 ani, până în 2036, când ar urma să împlinească 84 de ani.

Opozantul Aleksei Navalnîi acuză autorităţile că „au îmbrăcat un fals (referendum, n. red.) cu hainele comemorării”.

Înainte de paradă şi referendum, preşedintele rus s-a lansat în atacuri împotriva vesticilor pe tema celui de-al Doilea Război Mondial, vizând mai ales Polonia. Într-un articol publicat vineri, el acuză Occidentul de operarea unui „revizionism” istoric antirus. Minimizând Pactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939), care l-a încurajat pe Hitler să declanşeze cel de-al Doilea Război Mondial prin invadarea Poloniei la 1 septembrie 1939 şi pe Stalin să ocupe teritorii din estul Europei, inclusiv pe seama României, deposedată prin ultimatum şi presiuni externe în iunie 1940 de Basarabia şi Bucovina de Nord, Putin scrie cinic că polonezii sunt ei înşişi vinovaţi de soarta lor. O nouă mostră de propagandă în jurul unui non-subiect doar pentru menţinerea înflăcărării patriotice şi perpetuarea regimului.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite