Noul coronavirus, un test pentru supravieţuirea regimului Putin. Trei mari probleme interne ignorate cu o propagandă activă pe plan internaţional

Noul coronavirus, un test pentru supravieţuirea regimului Putin. Trei mari probleme interne ignorate cu o propagandă activă pe plan internaţional

Vladimir Putin (în imagine) este la putere în Rusia tocmai din decembrie 1999 FOTO EPA-EFE

Pandemia de coronavirus reprezintă un test pentru supravieţuirea politică a lui Vladimir Putin, care s-a văzut deja nevoit să amâne referendumul prin care intenţionează să rămână preşedinte pe viaţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

În Rusia, coronavirusul SARS-CoV-2 şi-a făcut apariţia într-un moment de răscruce pentru Vladimir Putin. Aflat de două decenii la putere, preşedintele rus este mânat acum de ambiţia de a rămâne lider pe viaţă. A iniţiat deja un proces de modificare a Constituţiei care să-i permită să candideze la alegerile prezidenţiale din 2024 şi la cele din 2030. Dar noul coronavirus, care provoacă o criză de sănătate într-o Rusie fragilă economic şi cu nemulţumiri sociale latente, riscă să-i pună piedici. Puţinele voci independente de la Moscova se întreabă deja dacă Putin şi sistemul politic construit în jurul său vor rezista acestei situaţii.

În timp ce noul coronavirus preocupa intens China şi se răspândea îndeosebi în Europa şi Statele Unite, Vladimir Putin, care conduce o ţară situată pe două continente, susţinea că „totul este sub control” şi îşi vedea de miza sa politică, şi anume păstrarea fotoliului de la Kremlin după 2024, când îi va expira al patrulea şi ultimul mandat de preşedinte permis de Constituţia Federaţiei Ruse în forma sa actuală. Însă asociaţiile de medici îl contraziceau, semnalând că regimul său minte în legătură cu numărul cazurilor de covid-19, boala cauzată de noul coronavirus. Este o practică specifică regimurilor autoritare şi dictatoriale, observată în ultimele patru luni de criză de sănătate mai ales în cazul Chinei.

Nemaiavând cum să ascundă amploarea problemei, Kremlinul şi-a schimbat brusc strategia. A amânat referedumul de modificare a Constituţiei pentru o dată nestabilită încă, a impus treptat măsuri restrictive pentru eradicarea unui coronavirus ridicat, manipulatoriu, la rang de pericol venit din Occident şi a înteţit campania de propagandă în jurul lui Putin, prezentat ca stăpân pe situaţie pe plan intern şi un bun samaritean pe plan extern.

Cele trei mari dificultăţi ale Rusiei din era Putin scoase la iveală de coronavirus

Tratat cu neseriozitate la început, coronavirusul a devenit un test pentru Rusia lui Putin. „Episodul sanitar la care asistăm va fi un mijloc de a controla rezilienţa sistemului Putin şi fiabilitatea anturajului său. Criza va arăta dacă există alternative politice pentru anii viitori”, afirmă, la Radioteleviziunea Elveţiană, Julien Nocetti, cercetător la Institutul francez de relaţii internaţionale.

Sistemul de sănătate şi implicaţiile sale sociale figurează în centrul acestui test politic. Ori, potrivit cercetătoarei şi profesoarei de ştiinţe politice Anna Colin-Lebedev, de la Universitatea Paris Nanterre,  în timp ce Rusia încearcă să dea impresia unei puteri pe plan extern, suferă din plin pe plan intern.

Într-un articol publicat pentru slate.fr cu titlul „Coronavirusul va avea dreptate în privinţa domniei lui Putin?”, Anna Colin-Lebedev menţionează trei mari dificultăţi ale Rusiei scoase la iveală de actuala pandemie globală.

În primul rând, în zorii coronavirusului, Rusia lui Putin are un sistem medical precar, ca urmare a pioritizării altor domenii în faţa sa, cum ar fi cel militar. Moştenită de la Uniunea Sovietică, reţeaua de sănătate a fost redusă în baza unor reforme şi a rămas slab dotată tehnologic. În timp ce îngrijirile au fost recentrate către spitalele mari, personalul medical s-a înjumătăţit între 2000 şi 2015. În 2018, organele publice de control au rupt tăcerea cu un raport alarmant asupra neajunsurilor legate de spitalizare şi terapie intensivă, mijloacele disponibile în prezent nefiind suficiente pentru a face faţă unei epidemii de gripă sezonieră. De exemplu, 60 de regiuni din cele 94 ale Rusiei nu dispun de paturi de reanimare, iar 22 de regiuni nu deţin aparate ECMO. Ba mai mult, 10 regiuni nu au echipamente de laborator care să permită diagnosticarea gripei. „În contextul în care Rusia expediază material medical Italiei, personalul medical alertează masiv asupra lipsei de echipamente”, atrage atenţia cercetătoarea franceză, notând că autorităţile le transmit în schimb medicilor să-şi facă singuri măşti.

În al doilea rând, „alături de starea sistemului de sănătate, situaţia socială va juca de asemenea un rol în rezistenţa ţării la epidemie”, comentează Anna Colin-Lebedev. Ea descrie o situaţie socială cu oameni care contează pe ei înşişi şi rude în caz de şomaj, invaliditate şi boli grave sau cronice. „Salariaţii ruşi, în special cei din sectorul privat, sunt foarte puţin protejaţi în faţa angajatorului, care le poate impune condiţii periculoase”, semnalează profesoara de la Universitatea Paris Nanterre. De exemplu, în pofida săptămânii de concediu remunerate de stat anunţate de Putin în vederea combaterii coronavirusului, 25% dintre ruşi au fost chemaţi la muncă de către angajatorii lor.

O altă dificultate a regimului Putin este diminuarea încrederii populaţiei ruse în capacitatea sa de a rezolva problemele. Pe măsură ce neîncrederea creşte faţă de liderul de la Kremlin, ajungând la o rată de 40% în septembrie anul trecut, se adânceşte faţă de Guvern şi Parlament, fiind de aproape 70%. „Neîncrederea ruşilor în autorităţile politice riscă să încurajeze răspândirea zvonurilor şi ocolirea măsurilor sanitare”, avertizează Anna Colin-Lebedev.

Întărirea puterii sau declin

Criza de sănătate va duce fie la continuarea întăririi puterii, o politică dusă cu insistenţă de la revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin în 2012, după patru ani de retragere în postul de premier, fie la acutizarea situaţiei sociale şi la destabilizarea ei. „Investind mai degrabă în puterea internaţională şi în protecţia intereselor din afara frontierelor decât în protecţia şi susţinerea propriilor cetăţeni, Rusia (lui Putin, n. red.) riscă să plătească scump această alegere”, conchide cercetătoarea.

Într-un articol de opinie intitulat „De ce sistemul Putin nu poate supravieţui epidemiei de coronavirus”, jurnalistul rus Konstantin Eggert spune că verticala puterii începe deja să se clatine. În opinia sa, primarul Moscovei Serghei Sobianin şi noul premier Mihail Mişustin au două obiective: să salveze ţara de la pandemie şi să facă în aşa fel încât nimeni în afară de Putin să nu nutrească ambiţii prezidenţiale.

Ori previziunile economice sunt sumbre. Serghei Guriev, economist la Banca Europeană pentru Recopnstrucţie şi Dezvoltare, avansează o factură de 12 mii de miliarde de ruble pentru Rusia din cauza coronavirusului, adică 11% din PIB-ul anual.

Moscova, sensibilă la demascarea agendei sale ascunse

Până la decontarea facturilor, subordonaţii lui Putin continuă campania de propagandă şi dezinformare pe plan extern, intrând în clinciuri cu presa internaţională.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, general-maiorul Igor Konaşenkov, l-a luat la rost pe jurnalistul Jacopo Iacoboni, de la ziarul „La Stampa”, acuzându-l că difuzează „ştiri false rusofobe”. Într-o serie de articole, Jacopo Iacoboni a pus la îndoială sinceritatea ajutoarelor medicale acordate de Rusia Italiei. Citând surse guvernamentale anonime, jurnalistul a scris că 80 la sută din aceste ajutoare sunt absolut inutile. De asemenea, el a denunţat trimiterea unor ofiţeri ruşi în Italia, printre care figurează şi experţi în războiul chimic. Într-un interviu, Hamish de Bretton-Gordon, fost expert NATO, avertizează că Rusia a trimis aceşti militari în scop propagandistic şi pentru a culege informaţii. Vineri, Guvernul italian i-a luat apărarea lui Jacobo Iacoboni şi criticat Moscova pentru că a făcut comentarii „nepotrivite”.

Pe de altă parte, Ambasada Rusiei la Londra a criticat BBC pentru un articol despre „agenda ascunsă” din spatele campaniei „From Russia with Love”. Misiunea rusă a precizat într-un comunicat faptul că ajutorul a fost oferit gratuit şi la cererea premierului italian Giuseppe Conte. „Este un semn al solidarităţii noastre cu poporul italian, fără legătură cu vreo agendă politică”, se arată în comunicat. 

Un alt aşa-zis ajutor a iscat polemici. În timp ce misiunea rusă la ONU şi presa afiliată Kremlinului postau de zor imagini cu echipamente medicale descărcate în teritoriul american dintr-un avion Antonov-124, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului cerea ca Washingtonul să răspundă similar Moscovei, Departamentul de Stat anunţa că livrarea era pe bani, nu din motive umanitare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: