Nici nu şi-a început bine al patrulea mandat la Kremlin că este presat să-şi aleagă succesorul. Alegerea lui Putin

Nici nu şi-a început bine al patrulea mandat la Kremlin că este presat să-şi aleagă succesorul. Alegerea lui Putin

Vladimir Putin, la Kremlin FOTO EPA

Marea întrebare rămasă după alegerile prezidenţiale din Rusia este ce se va întâmpla peste şase ani, când Vladimir Putin îşi va încheia al patrulea mandat la Kremlin, al doilea consecutiv şi ultimul permis de Constituţia rusă, până în 2030 când teoretic ar mai putea candidat pentru un nou mandat?

Ştiri pe aceeaşi temă

Discuţiile cu privire la urmaşul lui Vladimir Putin, aflat la putere din 31 decembrie 1999, au luat amploare după alegerile prezidenţiale de duminică din Rusia.

Tonul l-a dat celebrul regizor Nikita Mihalkov, o influentă voce conservatoare a Rusiei de astăzi şi un susţinător al regimului Putin. Felicitând victoria favoritului său, care a obţinut aproape 77% din voturi, acesta a vorbit apoi despre necesitatea desemnării unui succesor care să asigure continuitatea şi l-a îndemnat pe preşedintele rus să facă acest lucru.

Anterior, într-un interviu acordat în timpul campaniei prezidenţiale postului american NBC, Putin a exclus ideea de a fi preşedinte pe viaţă. Mai mult, el a subliniat că se gândeşte de 18 ani încoace la un potenţial succesor.

„Mă gândesc, dar poporul va decide“, a declarat actualul lider de la Kremlin, reluându-şi practic discursul din ultimii ani cu privire la urmaşul său.

Apoi, duminică seara, după anunţarea victoriei sale, el a apreciat drept „ridicolă“ repetarea scenariului din 2008, prin care şi-a asigurat alte două mandate.

„Mi se pare că ceea ce spuneţi este un pic ridicol. Să facem socoteala. Voi rămâne aici până la 100 de ani? Nu!“, i-a răspuns Putin unui jurnalist care l-a întrebat dacă va candida în 2030, anul în care va împlini 78 de ani.

La începutul lui 2008, când nu putea să candideze la preşedinţie după două mandate consecutive de patru ani, Vladimir Putin i-a lăsat locul actualului premier Dmitri Medvedev. S-a întors la Kremlin la 7 mai 2012 pentru alte două mandate, de această dată de şase ani, în virtutea unei modificări constituţionale din 31 decembrie 2008.

Ţinând cont de anii îndelungaţi staţi la putere şi înaintarea în vârstă, scenariul cu privire la desemnarea unui succesor prevalează în rândul experţilor.

În acest context, AFP scrie că viaţa politică din Rusia este marcată de o luptă dură între două clanuri rivale: „siloviki“, care provin din armată şi serviciile de securitate, şi reprezentanţii unei mişcări mai liberale, cu legături în mediile de afaceri.

„Lupta este în curs“, comentează pentru AFP analistul independent Nikolai Petrov. „Nimeni nu va aştepta pasiv, fiecare grup va încerca să-şi promoveze interesele“, iar Putin nu va pleca de la putere fără a-şi desemna un succesor, este de părere el.

Discuţie la Kremlin între Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev (dreapta) FOTO kremlin.ru

Profilul alesului

„Noul şef al Guvernului nu va fi automat viitorul preşedinte“, ţine să sublinieze politologul Aleksei Muhin într-un interviu oferit publicaţiei belgiene „Le Soir“.

Această idee este împărtăşită şi de cercetătorul Arnaud Dubien, de la Observatorul franco-rus. Potrivit lui, următorii trei ani vor fi grei pentru prim-ministrul rus, întrucât va fi nevoit să facă reforme nepopulare, precum ridicarea vârstei de pensionare, ceea ce îi va afecta imaginea şi îl va îndepărta de Kremlin.

„De un an şi jumătate, Vladimir Putin îşi tot reînnoieşte echipele din jurul lui. Schimbă, joacă, alege“, notează Muhin, mizând pe candidatura unui nume necunoscut marelui public, cum este, de exemplu, Aleksei Dumin, un fost viceministru al Apărării şi un respectat guvernator al regiunii Tula.

La rândul său, Dubien pariază pe un succesor care nu va compromite moştenirea sa politică.

„În pofida a tot ce se crede în Occident, Putin nu are vocaţia de a rămâne (la putere, n. red.) până la sfârşitul zilelor sale. Dacă ar fi vrut să modifice Constituţia în acest sens, ar fi făcut-o în 2007. Trebuie să ne aşteptăm la o surpriză din partea lui, este o constantă de-a sa“, spune el pentru site-ul 20minutes.fr., făcând aluzie la perioada ascensiunii lui Putin la putere, ca angajat al Administraţiei Prezidenţiale (august 1996 - iulie 1998), director al FSB (iulie 1998 - august 1999), premier (august 1999 - mai 2000) şi preşedinte interimar (decembrie 1999 - mai 2000) în ultimul mandat al lui Boris Elţîn.

Strângere de mână între Boris Elţîn şi Vladimir Putin în momentul predării ştafetei la Kremlin FOTO Getty Images

În toamna anului trecut, Putin a făcut, mai în glumă, mai în serios, portretul succesorului său. În opinia sa, sarcina viitorului preşedinte al Rusiei este de a-şi face ţara flexibilă şi competitivă. Prin urmare, următorul lider de la Kremlin trebuie să fie „axat pe viitor“, la curent cu inovaţia tehnologică şi capabil să o aplice. De asemenea, el ar trebui să pună accent pe sectorul apărării şi să perfecţioneze sistemul politic al Rusiei. 

Însă analistul Dmitri Oreşkin rămâne sceptic în privinţa retragerii lui Putin în 2024. „Nu cred că el va refuza puterea în 2024, chiar dacă este sătul de ea. Nu poate pleca, pentru că nu crede că l-ar putea proteja cineva atunci“, afirmă analistul rus.

Lista cu succesori

Potrivit unei liste publicate de Fondul de Politică din Sankt Petersburg, favorit la succesiunea lui Vladimir Putin este Dmitri Medvedev, care a mai deţinut funcţia de preşedinte din 2008 până în 2012. Premierul rus este urmat de primarul Moscovei, Serghei Sobianin, care creşte în popularitate după ce a trecut printr-o criză din cauza unor proiecte controversate privind „modernizarea capitalei“. Aleksei Dumin este considerat al treilea favorit, fiind urmat de Serghei Şoigu, ministrul Apărării, Valentina Matvienko, preşedinta Senatului, Aleksei Kudrin, ministru al Finanţelor în perioada 2000 - 2011, Serghei Kirienko, directorul adjunct al Administraţiei Prezidenţiale, Anton Vaino, directorul Administraţiei Prezidenţiale, Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, şi Igor Secin, preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei petroliere Rosneft.

Acest clasament, dat publicităţii în august anul trecut, cu câteva zile înainte de deschiderea Forumului de la Sankt Petersburg, este  bazat pe cinci parametri, şi anume comunicarea, obiectivele, dinamismul, absenţa conflictelor şi nivelul de obiectivitate. Experţii care l-au întocmit au subliniat că s-au concentrat în cercetarea lor asupra persoanelor publice, fără a lua în calcul sprijinul acordat unuia sau altuia de Vladimir Putin. 

Cel de-al patrulea mandat la Kremlin al lui Vladimir Putin va începe la 7 mai.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările