Moscova continuă să-şi umfle muşchii în apropierea României: Armata rusă a lansat faza activă a exerciţiilor sale din Crimeea şi Marea Neagră VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Armata rusă în Crimeea ocupată Captură YouTube
Armata rusă în Crimeea ocupată Captură YouTube

Ministerul rus al Apărării a anunţat joi începerea fazei active a exerciţiilor la scară largă efectuate în aceste zile în peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi în Marea Neagră. Manevrele au loc sub supravegherea ministrului rus al Apărării Serghei Şoigu, care a sosit joi în Crimeea.

Peste 10.000 de militari şi 40 de nave de război, precum şi 20 de vase auxiliare, participă la aceste exerciţii desfăşurate pe fondul creşterii tensiunilor între Rusia şi Ucraina.

Conform unui comunicat al Ministerului rus al Apărării, Serghei Şoigu a sosit joi în Crimeea pentru a verifica „stadiul de pregătire a unităţilor navale şi terestre”.

Partea principală a exerciţiilor are loc pe poligonul Opuk, situat la circa 40 de kilometri de strâmtoarea Kerci, care leagă mările Neagră şi Azov.

Armata rusă simulează atacuri aeriene cu rachete, inclusiv de croazieră, şi respingerea acestora.

Peste 20 de nave militare şi aproximativ 50 de avioane de luptă au fost implicate marţi în exerciţii în Marea Neagră, care a devenit un punct fierbinte al planetei.

Înainte de lansarea exerciţiilor, Rusia a limitat zborurile deasupra unei părţi a Crimeei şi a unor porţiuni din Marea Neagră, declarându-le drept „zone periculoase pentru traficul aerian”. Aşa-numitul „aviz către aviatori” (NOTAM), emis pentru a avertiza piloţii cu privire la potenţiale pericole, se aplică apelor teritoriale din largul coastei de sud a Crimeei şi unor porţiuni ale apelor internaţionale din largul Mării Negre în perioada 20-24 aprilie.

Anterior, Moscova anunţase închiderea navigaţiei pe anumite porţiuni ale Mării Negre pentru navele militare şi oficiale străine în perioada 24 aprilie - 31 octombrie.

Şoigu susţine că trupele ruse se întorc în baze până la 1 mai

Conform presei ruse, Serghei Şoigu a anunţat joi că trupele desfăşurate în ultimele săptămâni în Crimeea şi în apropierea cu Ucraina urmează să se întoarcă de joi la bazele lor, întrucât inspecţia s-ar fi încheiat „cu succes”.

„Cred că obiectivele acestei inspecţii fulger au fost atinse pe deplin. Prin urmare, am decis să închei inspecţiile în districtele militare de Sud şi Vest”, a spus ministrul rus, precizând că militarii urmează să se întoarcă în baze până la 1 mai.

Este neclar dacă acest ordin dat de către Şoigu Statului Major vizează toate forţele ruse comasate la frontiera cu Ucraina în ultima perioadă.

Racheta lansata de pe fregata Amiral Essen FOTO Zvezda

Rachetă de croazieră Kalibr lansată de pe fregata Amiral Essen Captură Zvezda TV 

NATO a denunţat aceste decizii, calificându-le „nejustificate” şi „destabilizatoare”.

Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a afirmat marţi că Rusia a desfăşurat 120.000 de militari la graniţa cu ţara sa.

„Trupe ruseşti continuă să vină în apropierea frontierelor noastre în nord-est, est şi sud. În aproximativ o săptămână, ei au atins o forţă combinată de peste 120.000 de oameni”, a estimat Kuleba într-o conferinţă de presă online cu mai multe publicaţii internaţionale.

„Asta nu înseamnă că se vor opri din regruparea forţelor odată cu atingerea acestui număr”, a avertizat el.

Rusia, chemată la dezescaladare

Potrivit unor observatori occidentali, actuala concentrare de forţe ruse în regiune este mai mare decât cea din momentul anexării peninsulei Crimeea de către Rusia.

Şeful diplomaţiei ucrainene a atras atenţia în privinţa imprevizibilităţii Moscovei şi a subliniat că ţara sa nu caută un conflict cu ţara vecină.

„Este vorba despre cea mai masivă desfăşurare (de forţe, n. red.) la care am asistat vreodată. Este îngrijorător. Nu sutem la adăpost de un incident”, a apreciat luni şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a propus omologului său rus Vladimir Putin o întâlnire în Donbas pentru a discuta despre încheierea războiului în această regiune şi calmarea tensiunilor între Kiev şi Moscova, însă Kremlinul a răspuns că va da curs unei astfel de solicitări dacă va considera că va fi cazul.

Putin ameninţă Occidentul

În timp ce evită o discuţie în mijlocul câmpului de luptă, Putin ţine discursuri belicoase din propria cetate. Miercuri, liderul de la Kremlin a ameninţat Occidentul cu un „răspuns asimetric, rapid şi dur”.

„Atacurile la adresa Rusiei” au devenit „un fel de sport”, a acuzat Vladimir Putin în cursul celui de-al 17-lea său discurs adresat naţiunii.

Avertizând Occidentul că există „linii roşii”, preşedintele rus a declarat că răspunsul ţării sale va fi „asimetric, rapid şi dur”.

Este un discurs obişnuit al lui Putin, menit să inoculeze publicului rus ideea că ţara lor este o cetate asediată nevoită se se apere în faţa unor inamici străini.

Vladimir Putin sustiand discursul catre natiune FOTO EPA-EFE

Vladimir Putin ţinând al 17-lea său discurs în faţa Parlamentului rus FOTO EPA-EFE

Putin nu a evocat însă dosarele în care Rusia se opune Uniunii Europene (UE) sau Statelor Unite.

Liderul de la Kremlin nu a spus absolut nimic despre opozantul politic rus Aleksei Navalnîi, încarcerat şi care riscă să moară oricând, potrivit apropiaţilor acestuia.

El nu a spus absolut nimic nici despre desfăşurarea a zeci de mii de militari ruşi la frontiera cu Ucraina ori despe actele de spionaj şi de amestec în alegerile din Statele Unite.

Putin a tăcut şi în legătură cu recentul scandal diplomatic dintre Moscova şi Praga, izbucnit după ce Cehia a descoperit că agenţi ai spionajului militar rus au fost implicaţi în provocarea unei explozii la un depozit de muniţii în teritoriul său.

La scurt timp după discursul lui Putin, purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov a oferit explicaţii în legătură cu „liniile roşii”.

„În ceea ce priveşte liniile roşii, acestea sunt evidente. În primul rând este vorba de interesele noastre naţionale, de interesele securităţii noastre externe, de interesele securităţii noastre interne şi de a nu admite vreo ingerinţă în alegerile noastre sau în alte procese politice. Este vorba de neacceptarea unei discuţii jignitoare cu ţara noastră, de neacceptarea lezării intereselor economice ale ţării noastre”, a precizat Peskov pentru „Komsomolskaia Pravda”.

În ultimii ani, Rusia a fost implicată în numeroase scandaluri de spionaj cu numeroase ţări din Europa. Moscova a susţinut mereu că nu are nicio vină şi le-a catalogat drept „acţiuni rusofobe”. Probele arată însă că se dedă constant la o serie de activităţi ostile împotriva Occidentului şi aliaţilor săi, cum ar fi atacuri chimice şi informatice, activităţi de dezinformare şi propagandă, amestec în treburi interne, sabotaje şi destabilizări etc.

Iohannis: „Suntem pe fază”

Joi, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va convoca săptămâna viitoare o şedinţă a CSAT pentru a discuta despre situaţia tensionată din Marea Neagră.

„Situaţia este îngrijorătoare.Au apărut tensiuni în regiunea Mării Negre, cu accent special pe zona de graniţă de est a Ucrainei. Noi urmărim cu foarte mare atenţie aceste lucruri, deci să nu-şi imagineze cineva că noi stăm şi aşteptăm informaţii de la alţii. Nu, noi dăm informaţii altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă. Am avut mai multe discuţii cu ministrul Apărării şi cu alţi conducători de servicii specializate, cunoaştem foarte bine situaţia din teren şi tensiunile care se creează acolo ne preocupă foarte mult. Suntem extrem de îngrijoraţi. Însă situaţia este una care trebuie extrem de atent evaluată nu doar militar şi securitar, ci şi diplomatic, şi acest lucru îl facem. Iar întrebarea despre CSAT - da, într-adevăr, voi convoca pe săptămâna viitoare o şedinţă a CSAT dedicată special acestei zone de tensiune din Marea Neagră şi acumulării de trupe pe graniţa de Est a Ucrainei. Nu vreau să intru în foarte multe detalii de tip militar, nu este cazul, nu se face, dar vreau să-i asigur pe români că noi suntem pe fază”, a declarat Klaus Iohannis.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite