Dacă te uiţi spre răsărit îţi aminteşti de Puşkin care spunea aşa: „dacă maurii au civilizat Spania după ce au ocupat-o, mongolii au cucerit Rusia fără să-i aducă algebra” de unde şi angoasa faţă de tărâmul îngheţat al Rusiei, Siberia şi popoarele asiatice, în special China. Dacă te uiţi spre apus, mai mercantil dar extrem de precis este Dostoievski, care spune că „toţi ruşii, când au bani, se duc la Paris”.

Realitatea este atât simplă. Rusia este statul cu cei mai mulţi vecini, cu un teritoriu imens, unii ar spune greu de controlat, însă dintr-o anumită privinţă şi uşor. Prin urmare, trecutul, prezentul şi viitorul Rusiei sunt ombilical legate de legăturile cu exteriorul şi de balanţa politică pe care trebuie să o facă în permanenţă între vest şi est.

Pentru establishmentul moscovit, stabilitatea internă este astăzi o prioritate având în vedere trei dosare externe, deosebit de importante pentru viitorul Rusiei:

- Finalizarea gazoductului Nord Stream 2. Ca să-i înţelegem importanţa bilaterală, în primele şapte luni ale acestui an, prin gazoductul deja funcţional, Nord Stream, au ajuns în Germania 33,7 miliarde de metri cubi de gaz. Anual, Nord Stream şi viitoarea Nord Stream 2 vor avea împreună o capacitate de transport de 110 miliarde de metri cubi de gaz. Ce afacere profitabilă pentru Rusia dar mai ales pentru Germania!

- Europa de Est, două puncte fierbinţi pe harta răsăritului – situaţia din Ucraina, unde interesele Rusiei sunt mai mult decât evidente şi stabilitatea regimului din Belarus.

- Relaţia Rusiei cu vecinul asiatic - China. În urmă cu doar câteva săptămâni, peste 10.000 de militari ruşi şi chinezi au participat la un exerciţiu militar comun Rusia-China - „Zapad/Sibu/Cooperare 2021”, care s-a desfăşurat în regiunea chineză Ningxia Hui, militarii ruşi folosind în premieră armament de fabricaţie chinezească. Pentru Rusia prin acest exerciţiu se încearcă ascunderea unei relaţii comerciale dezechilibrate: Federaţia Rusă exportă în China materii prime, în special ţiţei, gaz, cărbuni şi evident, lemn. China vinde Rusiei maşini grele şi utilaje folositoare în agricultură şi construcţii, mijloace de transport şi mai ales bunuri de consum. Pentru China schimburile comerciale cu Rusia sunt o cantitate neglijabilă, reprezentând doar 1,9% din întreg comerţul Chinei, pieţe de desfacere mult mai importante fiind Statele Unite şi Uniunea Europeană. Pentru Rusia, însă, situaţia este alta.

Prin urmare, în Rusia este nevoie de linişte internă iar establishmentul de la Kremlin s-a asigurat de asta: primul pas alegerile legislative de weekend-ul trecut.

Partidul aflat la putere în Federaţia Rusă – „Rusia Unită” sau „ursul” a câştigat alegerile legislative, desfăşurate de vineri până duminică, potrivit rezultatelor oficiale. Partidul lui Vladimir Putin a obţinut 49,85% din voturi, în concret peste 300 din cele 450 de mandate ale Dumei de Stat, astfel că Rusia Unită va putea să adopte legi şi să efectueze reforme constituţionale fără a avea nevoie să se alieze cu alte forţe politice.

Pe locul doi se situează Partidul Comunist, cu 18,96% din voturi, apoi Partidul Liberal-Democrat (7,50%), formaţiunea social-democrată „Rusia Justă” (7,44 %) şi o formaţiune recent constituită „Oameni noi” (5,33%).

Toate speranţele opoziţiei din Rusia la regimul lui Vladimir Putin au fost centrate în ultimul an în jurul lui Aleksei Navalny, însă aşa cum am mai spus, actualul „simbol” al opoziţiei ruse, este departe de ce a putut să însemne Boris Nemţov pentru opoziţia rusă.

Spre deosebire de Aleksei Navalny, care are în CV-ul educaţional o experienţă americană la Yale University, deloc pe placul Kremlinului, Boris Nemţov, fostul lider al opoziţiei, asasinat în 2015, era un cunoscut al sistemului, apropiat al fostului preşedinte Boris Elţîn, fost viceprim-ministru al Rusiei, un om care a relaţionat cu structurile de forţă din Moscova şi care era mult mai periculos pentru regimul Putin decât Aleksei Navalny, drept dovadă şi rezultatele scrutinului electoral organizat zilele trecute.

Rusia nu va permite o rocadă în fruntea statului, decât cu un CEC în alb in integralitate din interior. Este o cutumă bine înrădăcinată şi care cu o singură excepţie a scârţâit în istoria Rusiei, în contextul primului război mondial, şi anume venirea la putere a bolşevicilor cu un ajutor extern german.

Prin urmare, moştenitorul lui Vladimir Putin va veni din Rusia, fără studii la Yale şi fără vreo condiţionare externă.