Lovitură pentru Rusia. Gazprom, obligat să respecte directiva anti-monopol europeană, în cazul gazoductului Nord Stream 2

Rusia va trebui să împartă dreptul de proprietate asupra noii sale conducte de gaze către Germania,Nord Stream 2, în conformitate cu normele antimonopol ale UE, se arată într-o hotărâre judecătorească, privită de Ucraina drept o victorie indirectă.

Gazprom, furnizorul rus de gaz care deţine conducta, va trebui să cedeze controlul zilnic al operaţiunilor sale către un terţ independent în conformitate cu legislaţia UE menită să limiteze monopolurile energetice, a declarat miercuri, 25 august, un tribunal german din Düsseldorf.

De asemenea, va trebui să liciteze jumătate din capacitatea conductei pentru a fi utilizată de concurenţii din Europa, se arată în hotărârea judecătorească.

Legile UE privind monopolul energetic, care au intrat în vigoare în 2019, scuteau conductele existente.

Consorţiul Nord Stream 2, deţinut de Gazprom, a susţinut că proiectul său se înscrie în această categorie, de conducte existente, deoarece proiectul era finanţat în întregime (10 miliarde de euro), la data când a intrat în vigoare directiva europeană.

Argument respins de tribunalul german pe motiv că mai sunt de construit 15 km din conducta iar 1.230 km trebuie puşi în funcţiune, în Marea Baltică. O poziţie similară luase anul trecut şi Agenţia germană pentru Reglementări în Energetică, Bundesnetzagentur.

Gazprom mai poate face apel Curtea Supremă din Germania.

Decizia de miercuri a făcut ca preţurile pe piaţa gazului să crească pe fondul aşteptărilor că operaţiunile Nord Stream 2 vor fi întârziate, a relatat agenţia de ştiri Bloomberg.

Guvernul rus a declarat că este „o problemă corporativă”. „Nu putem decât să reiterăm … că Nord Stream 2 este un proiect pur comercial” care avea ca scop „consolidarea semnificativă a securităţii energetice europene”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Decizia de miercuri a fost salutată în Ucraina, unde Nord Stream 2 este perceput drept un proiect care ameninţă securitatea energetică a ţării, privând-o totodată de venituri importante din taxele pe tranzitul gazelor ruseşti.

„Strategia noastră este de a juca după aceleaşi reguli aplicate în Occidentul şi dă roade”, a scris Yuriy Vitrenko, CEO-ul operatorului de conducte de gaze din Ucraina, Nafotgaz, pe pagina sa de Facebook.

Actualul acord al Ucrainei şi Rusiei cu privire la tranzitul de gaze spre UE expiră în 2024, iar preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat deja că va reduce volumul de gaze care va tranzita Ucraina.

Aflată duminică la Kiev, cancelara germană Angela Merkel a avertizat însă că Berlinul nu va permite Rusiei să folosească gazele sau conducta Nord Stream 2 drept „armă geopolitică”.

Merkel: Europa va abandona complet gazul rusesc, în 25 de ani

Ţările UE vor renunţa complet la importurile de gaze din Rusia în maxim 25 de ani, a declarat cancelarul german, Angela Merkel, după întâlnirea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, din 22 august.

Potrivit lui Merkel, renunţarea la consumul de gaze naturale este necesară pentru a se pune în aplicare politica de neutralitate climatică adoptată de Uniunea Europeană.

"Cel mai târziu, în 25 de ani, gazul din Rusia nu va mai fi exportat către Europa sau se va face în volume mult mai mici", a precizat cancelarul. Este necesar ca nu doar Moscova, ci şi Kievul să se pregătească pentru această evoluţie, a subliniat Merkel.

"Ucraina ar trebui să se pregătească pentru faptul că Europa nu va mai fi dependentă de gaze. Ucraina, ca şi alte ţări, ar trebui să înţeleagă ce să facă atunci când se va întâmpla acest lucru", a avertizat cancelarul.

O opţiune posibilă este cooperarea în domeniul hidrogenului, a sugerat ea, adăugând că astfel de proiecte ar trebui dezvoltate pas cu pas, iar în 2024, când expiră actualul contract pentru tranzitul combustibilului rus prin Ucraina, „hidrogenul, încă, nu va înlocui gazul".

Compania naţională de gaze din Ucraina şi comerciantul german de gaze RWE Supply & Trading GmbH au fost de acord să coopereze în dezvoltarea proiectelor pe bază de hidrogen, relatează Deutsche Welle. În timpul vizitei lui Merkel la Kiev, reprezentanţii celor două companii au semnat un memorandum de înţelegere şi un plan pentru a începe, din septembrie, activităţile comune în cadrul grupurilor de lucru.

Printre altele, Germania explorează posibilitatea de a vinde hidrogen ucrainean „verde” pe pieţele europene. Preşedintele Consiliului de administraţie al Naftogaz, Iuri Vitrenko, a declarat că Ucraina are „un mare potenţial pentru dezvoltarea economiei hidrogenului în cooperare cu Germania”, potrivit publicaţiei ucrainene UAWIRE.

În ceea ce priveşte gazoductul Nord Stream-2, care, potrivit gigantului rus Gazprom, poate fi pus în funcţiune încă din acest an, Germania va iniţia sancţiuni dacă autorităţile ruse încep să folosească proiectul ca armă, a asigurat Merkel.

Ea a adăugat că Germania se va asigura că acordul privind tranzitul gazului rusesc prin Ucraina, care expiră în 2024, va fi prelungit cât mai curând posibil.