Investiţiile masive ale miliardarilor din Rusia pe pieţele britanice împiedică susţinerea autorităţilor de la Londra pentru posibilele sancţiuni.
Odată cu venirea lui Vladimir Putin la conducerea Rusiei, mulţi oligarhi ruşi născuţi din tumultuoşii ani ’90 au părăsit spaţiul ex-sovietic atraşi de mirajul Occidentului, cu precădere de cultura britanică.
Importanţa financiară a capitalei engleze, accesul la pieţele mondiale, dar şi exclusivitatea oferită de cartierele selecte ale Londrei, i-au atras ca un magnet pe controversaţii miliardari ai Rusiei.
Acesta pare a fi principalul motiv pentru care Londra se arată reticentă faţă de ideea sancţiunilor comerciale
pentru Rusia.
Mediile de afaceri britanice au numai de profitat în urma capitalurilor transferate de oligarhii ruşi şi nu sunt de acord cu perturbarea acestui circuit financiar.
Londongrad, casa ruşilor
Priviţi iniţial cu scepticism de gazdele britanice, consideraţi gălăgioşi şi excentrici, oligarhii ruşi nu s-au limitat numai la investiţii în proprietăţi de zeci de milioane de lire sterline, din zonele de top ale capitalei britanice. Miliardarii Rusiei şi-au folosit averile obţinute din cenuşa industriei sovietice pentru a investi strategic în cluburi de fotbal, mass media, bursa londoneză sau restaurante şi magazine de lux.
Magnatul Alexander Lebedev, fost diplomat sovietic şi proprietar al ziarului rusesc „Novaia Gazeta“ a investit sume colosale în achiziţionarea şi reformarea publicaţiilor „The Independent“ şi „London Evening Standard“.
Denumit „Ţarul din Mayfair“, Evgheni Lebedev, susţine că iubeşte Anglia pentru „cultura, libertăţile şi peisajele sale“, dar este mândru de originea sa rusească.
Tot în Londra are investiţii masive şi cel mai bogat om al Rusiei, Alisher Usmanov, acţionar important al clubului de fotbal Arsenal. Usmanov operează pe bursa londoneză şi are o avere estimată la 19 miliarde de dolari.
Miliardarul Alexander Mamut, apropiat al fostului preşedinte Boris Elţîn, a cumpărat în 2012 un simbol londonez: librăria Waterstones.
Cea mai importantă firmă de consultanţă imobiliară din lume, Knight Frank, a raportat că magnaţii ruşi au cumpărat în 2013 cele mai multe proprietăţi cu valoare de peste 1 milion de lire sterline în Londra.
Abramovici risipitorul
De departe cel mai celebru nume rusesc din Regat este Roman Abramovici, cel care deţine clubul de fotbal Chelsea Londra din 2002 şi este recunoscut pentru achiziţiile extravagante. Anul trecut, Abramovici a cheltuit 145 milioane lire sterline pe un conac din Kensington Palace Gardens, cartier select din vestul Londrei.
Pe aceeaşi temă:
Lumea îşi îndreaptă din nou privirea spre regimul lui Vladimir Putin şi adversarii lui declaraţi, miliardarii ruşi ai anilor 90, vechii stăpânitori ai Rusiei regretatului Boris Elţin. Moartea magnatului Boris Berezovki, un exemplu clasic al oligarhului rus post-sovietic, creează prin incertitudinea în care este învăluită, din nou suspiciuni asupra felului în care Putin îşi tratează inamicii.
Ei au crezut că banii pot face orice, aşa că au decis să îl înfrunte pe preşedintele rus. Şi cum Putin nu este omul care se retrage în faţa unei lupte, considerându-se o persoană foarte puternică, care îşi maximizează resursele pe care le deţine până la obţinerea victoriei. Astfel, se poate aprecia că toată această poveste a fost o lecţie de orgoliu masculin, oferită la un nivel foarte înalt.
În conferinţa de presă organizată după invazia din Crimeea, liderul de la Kremlin a încercat să convingă o lume întreagă că albul e negru şi negrul e alb.
Românii n-ar fi acut ameninţaţi. Iar, potrivit unui comentator de stânga, „acest război nu e al nostru“. Aşa să fie oare? Şi cum ar putea fi oprit Putin să încalce dreptul internaţional?
„Pentru toate cele ce se întâmplă acum în estul Ucrainei, vinovatul nr. 1 este Victor Ianukovici. Toţi ceilalţi şi toate celelalte acţiuni sunt consecinţele acţiunilor celui care a izbutit să distrugă nu doar propria ţară, dar a costat până acum banca centrală de la Moscova 10 miliarde de dolari doar pentru o susţinere parţială a cursului valutar“, scrie specialistul în geopolitică Marius Văcărelu pe blogul său de pe adevarul.ro.
Implicaţiile economice şi politice ale crizei din Ucraina asupra regiunii au fost dezbătut de viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, şi fostul ministrul de Externe Teodor Baconschi, într-o emisiune moderată de jurnalistul Cristian Unteanu, la Adevărul Live.
Criza din Kiev s-a transformat în ultima săptămână într-un adevărat conflict care stă să izbucnească între Rusia şi Occident. Vestului aproape că nu îi vine să creadă că Vladimir Putin a invadat Ucraina cu circa 15.000 desoldaţi.
Invazia Ucrainei, care se petrece chiar sub ochii noştri, are o sumedenie de similitudini cu evenimentele din perioada 1937-1939, din centrul Europei. De la pretextele Rusiei până la ezitările Occidentului, de la nerespectarea angajamentelor şi a tratatelor semnate de marile puteri la neputinţa organismelor internaţionale, de la ruperea de realitate a liderului Rusiei până la negocierea peste capul victimelor, totul induce un deja-vu.
Criza ucraineană continuă să fie cel mai fierbinte subiect dezbătut la cel mai înalt nivel diplomatic, în timp ce Peninsula Crimeea rămâne sub ocupaţia trupelor ruse. Marţi, armata ucraineană a transmis că a respins un atac al Forţelor Navale ruse, anunţ urmat de dezvăluirea Rusiei, care a spus că a testat în aceeaşi zi o rachetă balistică internaţională.
La puţin peste trei luni de la izbucnirea protestelor pro-europene de la Kiev, Ucraina a ajuns în pragul războiului, denunţând o invazie rusă în Crimeea. De cealaltă parte, ruşii susţin că „nu vor face niciun compromis” pentru a-şi apăra cetăţenii de acolo.
Fostul consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter avertizează că, dacă Vestul va continua să privească pasiv mobilizarea de trupe ruse în Ucraina, care ar putea duce până la urmă la răsturnarea noii puteri de la Kiev, atunci securitatea şi libertatea nou-dobândite de ţările învecinate Ucrainei - România, Polonia şi cele trei state baltice - sunt şi ele în pericol.
Generalul de armată (r) Constantin Degeratu, fost şef al Statului Major General al Armatei Române, a discutat cu jurnalistul Cristian Unteanu şi redactorul-şef „Adevărul” Dan Marinescu despre cele mai recente dezvoltări în zona diplomaţiei internaţionale, dar şi despre noile mişcări de trupe şi despre semnificaţia posibilei amplificări a conflictelor existente în Ucraina.
Rusia a anunţat condiţiile în care va discuta cu Occidentul pe tema Ucrainei. NATO se reuneşte de urgenţă
Rusia este dispusă pentru negocieri pe tema crizei din Ucraina numai dacă va fi pus în aplicare acordul de la 21 februarie, care prevede organizarea alegerilor prezidenţiale anticipate în decembrie 2014, a anunţat o sursă din cadrul Ministerului rus de Externe.
Preşedintele demis Viktor Ianukovici a cerut Rusiei să trimită soldaţi în Ucraina
Preşedintele demis al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a solicitat ajutor militar din partea Rusiei şi a cerut autorităţilor de la Moscova să trimită trupe peste graniţă, pe teritoriul ucrainean, potrivit declaraţiilor ambasadorului rus la ONU, relatează BBC News.
Leul şi cotaţiile principalelor companii listate la Bursă încep să piardă teren, pentru că investitorii sunt îngrijoraţi, iar creşterea preţurilor la ţiţei ar putea declanşa scumpiri în lanţ.
INFOGRAFIE Pe cine ţine în şah flota rusă din Crimeea
Armata rusă s-a instalat în Crimeea în urmă cu peste 200 de ani, după ce Ecaterina a II-a a construit o bază navală la Sevastopol, iar în prezent Rusia plăteşte chirie Ucrainei pentru găzduirea unei flote cu care intimidează "vecini mici", dar nu face faţă NATO, scrie „Washington Post“.
Câteva motive pentru care nu ar trebui să îi plângem pe ucraineni Există în ultimele zile o sensibilitate deosebită faţă de Ucraina. Rusia a invadat Crimeea, pe care acum o stăpâneşte. Aparent am fi în pragul unui război rece, iar Rusia nu doreşte să bată înapoi. Pentru România, o Ucraină democratică, cel puţin la nivelul ţării noastre, ar fi perfectă, dar e posibil oare acest lucru?
Putin a „pierdut contactul cu realitatea“, i-a transmis Angela Merkel lui Obama Preşedintele rus Vladimir Putin a „pierdut contactul cu realitatea“, i-a spus cancelarul german Angela Merkel şefului administraţiei americane Barack Obama duminică seara, după convorbirea telefonică pe care o purtase înainte cu liderul de la Kremlin privind situaţia din Crimeea, potrivit The New York Times.
Invazia rusă din Ucraina nu poate fi oprită În Crimeea s-ar afla deja peste 15.000 de soldaţi ruşi, iar Moscova continuă să trimită tancuri, vase şi avioane de luptă. Dacă situaţia peninsulei pare decisă, Vestul face eforturi pentru a descuraja scindarea părţii de est a ţării, tradiţional rusofilă.
La Ucraina nu se renunţă fără luptă Care este costul deciziei Kremlinului în Crimeea şi care este cursul de acţiune global de urmat, luând în calcul şi escaladarea conflictului?
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:
