„Lista lui Putin”. 114 personaje politice influente din Rusia şi 96 de oligarhi ar putea deveni ţintele unor noi sancţiuni americane

„Lista lui Putin”. 114 personaje politice influente din Rusia şi 96 de oligarhi ar putea deveni ţintele unor noi sancţiuni americane

Premierul rus Dmitri Medvedev, pe lista cu cetăţenii ruşi vizaţi de noi sancţiuni din partea SUA FOTO EPA

Trezoreria americană a dat publicităţii o listă de cetăţeni ruşi aflaţi în legături strânse cu preşedintele Vladimir Putin, care ar putea deveni ţintele unor noi sancţiuni americane. 114 personaje politice influente din Rusia, în frunte cu premierul Dmitri Medvedev şi ministrul de Externe, Serghei Lavrov, dar şi a 96 de oligarhi sunt pe această listă.

Raportul Kremlin a fost înmânat la 29 ianuarie Congresului american, aşa cum prevede legea sancţiunilor împotriva „adversarilor” Americii (Counter America's Adversaries Through Sanctions Act, pe scurt: CAATSA). Lista a fost publicată puţin după miezul nopţii, la 30 ianuarie, adică la 7 dimineaţa, ora României.
 
Lista a fost cerută de către Congresul SUA, care a adoptat în 2017 o lege care prevede sancţiuni împotriva Rusiei pentru ingerinţe în alegerile prezidenţiale din 2016. Administraţia Trump avea termen până luni să finalizeze lista persoanelor care au obţinut bani sau putere ca urmare a legăturilor cu preşedintele rus Vladimr Putin. Acest raport a fost denumit de către presă "Lista lui Putin", "Lista oligarhilor", "Raportul Kremlin".
 
Aceasta cuprinde numele a 114 personaje politice influente din Rusia şi 96 de oligarhi care au dobândit averi sau putere graţie relaţiilor cu preşedintele Vladimir Putin, în frunte cu premierul Dmitri Medvedev, ministrul de externe Serghei Lavrov, miniştrii Apărării, Dezvoltării Economice, Energiei, Finanţelor, Industrie, al Internelor, Culturii şi Sănătăţii, dar şi şefii serviciilor secrete ruse, FSB şi GRU.
 
 Printre oamenii de afaceri ruşi  se regăsesc: German Gref (directorul executiv al Sberbank), Igor Secin (director executiv Rosneft-cel mai mare producător de petrol din Rusia), Andrei Kostin (preşedintele VTB Bank), Aleksei Miller (director executiv Gazprom), Vagit Alekperov (director executiv Lukoil), Leonid Mihelson (director executiv Novatek), Nail Maganov (director executiv Tatneft), Mihail Guţeriev (director executiv Russneft), Vladimir Bogdanov (director executiv Surgutneftegaz), Roman Abramovici (patronul echipei de fotbal Chelsea Londra), Oleg Deripaska (deţinătorul companiei Rusal - al doilea cel mai mare producător de aluminiu din lume), Alişer Usmanov (al treilea cel mai bogat om din Rusia), Eugene Kaspersky (fondatorul companiei de software Kaspersky Lab), Vladimir Potanin (deţinătorul companiei de minerit Nornickel), Suleiman Kerimov.
 
Potrivit Departamentului de Trezorerie al SUA, fiecare dintre oamenii de afaceri menţionaţi are o avere estimată la cel puţin un miliard de dolari.
 
După publicarea acestei liste, cotaţia rublei a scăzut cu 0,1% în raport cu dolarul american, iar acţiunile celor mai mari companii din Rusia s-au depreciat considerabil (unele chiar cu 2%).

Acest nou raport al Trezoreriei intervine în contextul în care SUA şi-au extins vineri sancţiunile la adresa Rusiei în legătură cu situaţia din estul Ucrainei şi anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova (martie 2014), vizând o nouă serie de responsabili ruşi şi „miniştri“ separatişti, notează AFP.

Respectivele sancţiuni financiare vizează 21 de persoane, între care un ministru adjunct al energiei, şi nouă entităţi, a anunţat Trezoreria SUA.
    
Luni, 29 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat Statele Unite de folosirea listei ca o încercare de amestec în alegerile prezidenţiale ruseşti de la 18 martie, pe care Putin are şanse foarte mari să le câştige.
 
„Credem cu adevărat că este o tentativă directă şi evidentă de a face ca unele măsuri să coincidă cu alegerile, pentru a exercita o presiune asupra lor”, le-a spus Peskov jurnaliştilor.
 
Tot luni, Departamentul de Stat al Statelor Unite spunea că dacă se vor adopta noi sancţiuni, „ele vor fi îndreptate în primul rând asupra entităţilor ne-ruse răspunzătoare de tranzacţii de amploare cu sectorul militar şi de informaţii al Rusiei”.
 
Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert, a spus că legea CAATSA din 2017 împiedică vânzări de miliarde de dolari de armament rusesc pe piaţa internaţională şi că dacă legea americană deja existentă îşi face efectul n-ar mai fi nevoie deocamdată de noi sancţiuni.
 
Legea sancţiunilor a fost criticată de Trump când a promulgat-o. El a spus că are „lipsuri serioase”.
 
La 29 ianuarie, purtătoarea de cuvânt Heather Nauert a spus că legea din 2017 este folosită „pentru a face presiuni asupra Rusiei să ia măsuri în urma îngrijorărilor legate de agresiunea din Ucraina, amestecului Moscovei în treburile interne ale altor ţări şi încălcarea drepturilor omului”.
 
Nauert a mai spus că „guvernele străine şi firmele private au fost avertizate, atât public, cât şi în particular, inclusiv de către Departamentul de Stat şi alţi oficiali guvernamentali americani […] că tranzacţiile semnificative cu entităţi ruseşti vor duce la impunerea de sancţiuni”.
 
Purtătoarea de cuvânt a confirmat că atât Departamentul de Stat cât şi cel al Trezoreriei au comunicat direct cu „comisiile de specialitate din Congres” în ce priveşte legea de anul trecut şi a oferit „briefinguri de punere la curent a membrilor Congresului şi asistenţilor lor” în legătură cu implementarea sancţiunilor.
    
Administraţia preşedintelui american Donald Trump a înştiinţat Congresul că nu va impune la această fază noi sancţiuni împotriva Rusiei.
 
Reacţia Moscovei
 
Includerea de Trezoreria americană a aproape întregii conduceri a Rusiei pe lista cu oficiali şi oameni de afaceri ruşi, consideraţi apropiaţi de preşedintele Vladimir Putin, susceptibili de sancţiuni, vorbeşte practic despre o rupere a relaţiilor dintre Washington şi Moscova, a apreciat marţi Vladimir Djabarov, vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), rscrie publicaţia rusă Vzgliad.
 
”În mod oficial, ţările noastre au relaţii, dar includerea aproape a întregii conduceri a Rusiei pe lista celor pasibili de sancţiuni indică faptul că aceste relaţii se rup”, a subliniat Djabarov, calificând decizia SUA drept o ”ingerinţă gravă” în afacerile interne ale Rusiei.
 
”SUA încearcă să influenţeze politica internă a Federaţiei Ruse, numai că americanii obişnuiţi vor deveni ostatici ai ambiţiilor elitei americane”, a reacţionat preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, inclus şi el pe respectiva listă, conform agenţiei oficiale de presă TASS. Mai mult, măsurile pe care intenţionează să le adopte SUA ”vor afecta multe state”, a spus el, adăugând că şi medii de afaceri europene vor avea de suferit din această cauză.
 
”Instituirea de noi sancţiuni este o nouă încercare din partea partenerilor de peste Ocean de a influenţa politica internă a Rusiei, dar când vine vorba de sancţiuni, trebuie luată în considerare şi influenţa acestora asupra cetăţenilor americani”, insistă el într-un declaraţie postată pe site-ul oficial al Dumei de Stat.
 
Sancţiunile ”nu au dus la o schimbare a cursului politic al Rusiei, nici la o slăbire a suveranităţii sale şi nici la dezbinare”, a mai spus preşedintele Dumei, declarându-se convins că ”noile sancţiuni împotriva Rusiei vor conduce la o consolidare şi mai mare a societăţii” ruse.
 
Potrivit Interfax, pe lista Ministerului de Finanţe american figurează 33 de oficiali ai administraţiei prezidenţiale de la Moscova şi 22 de membri ai guvernului, în frunte cu premierul Dmitri Medvedev, dar şi ministrul de externe Serghei Lavrov.
 
”De parcă serviciile secrete americane ar fi copiat agenda telefonică a Kremlinului”, a comentat în legătură cu numele incluse pe această listă Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Consiliul Federaţiei. În legătură cu respectivul raport, se poate concluziona că această politică a SUA este un lucru ”serios şi de durată”, a remarcat Kosaciov.
 
În acest context, şefii a trei comisii parlamentare ruse – Andrei Makarov (Buget şi Impozite), Anatoli Aksakov (Pieţe financiare) şi Viaceslav Nikonov (Educaţie şi Ştiinţă) – au renunţat să mai meargă în SUA pentru a participa la ”Micul Dejun cu Rugăciune”, la invitaţia unor aleşi din Congresul american, relatează Interfax, citând sub rezerva anonimatului, deputaţi din Dumă.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: