Kremlinul a ordonat subversiuni, sabotaj şi asasinate pentru destabilizarea Occidentului

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vladimir Putin Foto EPA EFE
Vladimir Putin Foto EPA EFE

A apărut în presă săptămâna trecută informaţia despre campania de suversiuni, sabotaje şi asasinate ordonate de către Kremlin unităţii spciale 29155 a GRU, serviciul de informaţii militare rus, ţinte fiind alese la nivelul Occidentului:

resortisanţi fugiţi, foşti ofiţeri de informaţii care au defectat în Occident - inclusiv Serghei Skripal, ceceni şi militanţi anti-ruşi, dar şi militari americani, britanici şi aliaţi ce luptă în Afganistan. Informaţiile au stârnit un scandal monstru, au fost lesne intrumentalizate politic împotriva Casei Albe – care nu a avut reacţii până în acest moment la o asemenea enormitate – dar au stârnit şi valuri de negări pe toată linia, mai mult sau mai puţin convingătoare. Scandalul rămâne relevant prin modul în care a fost scurs către public, în ciuda nivelului relevant de clasificare şi a detaliilor rămase ascunse publicului.

Sursele din intelligence-ul britanic au făcut scăpate datele către presă

În dezvăluirile curente au fost implicate mai multe surse: mai întâi The New York Times, ulterior CNN şi surse independente. Că este sau nu vorba despre surse multiple şi alternative o susţin cele două instituţii media care au stat la originea dezvăluirilor. Ziarul New York Times citează surse americane din interiorul instituţiilor de intelligence americane, în timp ce CNN are drept sursă ofiţeri de intelligence de top şi surse europene, cel mai probabil britanice. Rezultă chiar din faptul că informaţiile au ieşit public după ce, săptămâna trecută, Casa Albă şi instituţiile de intelligence americane au împărtăşit aceste date către partenerii britanici care au fost şi ei ţinte ale atacurilor talibanilor, criminalilor afgani şi islamiştilor plătiţi de către unitatea special secretă 29155 a GRU.

La scurt timp, informaţia a circulat pe două canale alternative: cel al New York Times, care a avut nevoie de confirmări interne, mai ales că a instrumentalizat politic datele prin atacul la adresa preşedintelui Donald Trump şi la actuala administraţie care, deşi a făcut evaluările din luna martie a acestui an, într-o reuniune inter-agenţii, a refuzat să ia măsuri sau să autorizeze măcar transmiterea nemulţumirilor pe canale diplomatice, cu solicitarea fermă a încetării acestor operaţiuni asupra Occidentului şi a propriilor militari din Afganistan; cel de-al doilea este canalul originar britanic, care a scăpat către media datele privind enormitatea produsă şi atacul inacceptabil determinat de politicile Kremlinului în legătură cu Occidentul.

Ceea ce este cert este că nici una din surse - nici cele contactate formal ulterior pentru informaţii de către presa americană şi mondială – nu a clarificat restul detaliilor: dacă unitatea 29155, garnisită cu multipli luptători sovietici din Afganistan, în anii 90, a fost prezentă pe teren în Afganistan, lângă talibani, sau a efectuat întâlnirile şi plăţile pentru operaţiunile împotriva coaliţiei într-un terţ spaţiu, eventual în Golf sau în Orientul Mijlociu; dacă şi când au fost efectuate atacurile şi câte victime au produs - morţi şi răniţi, respectiv ai cui resortisanţi sunt victimele – americani, britanici sau de alte naţionalităţi (să nu uităm că în septembrie 2019, în pline negocieri de pace între SUA şi talibani, doi români şi-au pierdut viaţa într-un atac terorist care a vizat un complex din Kabul în care se afla şi reprezentanţa diplomatică a României. A fost un atac ce a durat câteva ore şi care s-a soldat cu cel puţin 17 morţi şi 120 de răniţi. După cum apreciam în analiza de la acea vreme, atacatorii au avut nişte informaţii din interior, au ştiut unde să meargă şi ce să atace).

Susţinerile New York Times şi CNN. Atacul de campanie prezidenţială la Donald Trump şi administraţia sa

Relatarea venită de la serviciile de informaţii americane – inclusiv cu date din interogatoriile islamiştilor, talibanilor şi criminalilor afgani capturaţi – vorbeşte despre oferirea în secret de către Rusia, prin unitatea 29155 a GRU pentru operaţiuni speciale împotriva Occidentului, a unor sume de bani pentru uciderea trupelor americane şi NATO prezente în Afganistan. Adminitraţia Trump deliberează din martie în legătură cu datele provenind din intelligence-ul american şi nu ar fi luat nici o decizie în ciuda propunerilor multiple de reacţie făcute la reuniunea când a avut loc dezbaterea inter-agenţii.

Motivaţiile prezumate dar neprobate ale Rusiei ar fi subminarea Occidentului, a SUA cu precădere, şi subminarea prezenţei americane şi aliate în Afganistan – este cunoscută operaţiunea rusă la cel mai înalt nivel pentru a submina şi scurt-circuita negocierile Americano-talibane, ulterior inter-afgane, folosind o sumă de reprezentanţi talibani şi pe fostul preşedinte afgan Hamid Karzai, dar ocolind conducerea actuală de la Kabul şi pe reprezentanţii Statelor Unite. Se vorbeşte fie de răzbunarea “afganilor” – luptătorii din anii 80 din Afganistan din unitatea GRU împotriva trupelor americane, care trebuie să sufere şi ele, sau de răzbunarea pentru uciderea în 2018 de către americani a trupelor paramilitare ruse care doreau să preia o rafinărie şi resurse petroliere situate în Siria, lângă poziţiile americane şi protejate de americani pentru a nu fi preluate de către Stat Islamic-câteva sute de militari din compania militară privată rusă wagner au fost ucişi atunci, între 200 şi 500 de luptători.

O altă abordare este tentativa de subminare a negocierilor americano-talibane, de la Doha, concluzionate în februarie 2020 cu angajamentul de retragere a 4000 de soldaţi americani după îndeplinirea condiţiilor păcii inter-afgane. Rusia şi-ar fi dorit fie să se insinueze în acorduri, fie să creeze o soluţie alternativă, în orice caz să fie prezentă în discuţii şi negocieri pentru a-şi asigura o poziţie dominantă în regiune. Ratarea negocierilor de la Moscova a fost dureroasă şi a arătat limitele influenţei ruse reale actuale în regiune şi în Afganistan.

Implicaţiile politice ale acţiunilor Rusiei în Afganistan

În perspectiva alegerilor prezidenţiale din noiembrie din America, pacea din Afganistan şi retragerea trupelor americane sunt elemente majore în viitoarea campanie a preşedintelui Donald Trump, care are nevoie de victorii externe cu relevanţă internă majoră. Acordul de pace cu Talibanii e un pas înainte, mai ales dacă se aplică şi se transpune într-o pace inter-afgană ce permite reducerea numărului de militari americani pe tărâm afgan. Totuşi şi oficialii afgani, şi cei americani, s-au plans şi au acuzat Rusia în repetate rânduri, de implicare în conflict prin transferul de arme şi sprijin către talibani care au dus la destabilizarea negocierilor şi a situaţiei de pe teren. Guvernul rus a respins întotdeauna criticile considerându-le bârfe fără bază faptică.

Oficialii implicaţi în scurgerea informaţiilor despre acţiunile unităţii GRU în Afganistan nu au dat detalii despre modul în care au fost alese ţintele occidentale de către ruşi şi nici despre cum s-au efectuat plăţile sumelor datorate talibanilor, islamiştilor şi criminalilor afgani implicaţi. Nici gradul de desfăşurare al unităţilor GRU în Afganistan nu a fost clarificat. Oficial, Gen. John W. Nicholson Jr., comandantul trupelor americane în Afganistan în 2018, când s-au desfăşurat operaţiunile ruse, afirma că există şi interese comune cu Rusia în Afganistan, sau sunt şi multe acţiuni şi operaţiuni ruse care subminează fundamental interesele americane, în egală măsură.

Victimele atacurilor din Afganistan s-au înregistrat cu precădere în 2018, dar şi în 2019, în perioada vară-toamnă a anului trecut. De atunci există puţine victime: doar 4 soldaţi americani au fost ucişi la începutul acestui an şi nu s-au mai înregistrat atacuri după acordul din februarie 2020 de la Doha. E adevărat că şi trupele americane şi-au redus mişcările în afara bazelor odată cu izbucnirea crizei pandemiei de coronavirus.

Pe de altă parte, marea dilemă – prezentă la nivelul intelligence-ului american şi astăzi, potrivit surselor citate – este de unde vine ordinul şi aprobarea operaţiunii privind uciderea militarilor americani şi aliaţi în Afganistan, pe care oficialii nu o pun sub semnul întrebării calificând-o drept certă. Autorizarea acestui tip de operaţiuni ar trebui să vină de la cel mai înalt nivel, chiar de la Kremlin şi de la Preşedintele Putin. De altfel, datele pe care le deţin serivicile de intelligence americane arată că GRU a fost implicat şi în operaţiunile acoperite de ingerinţă în alegerile prezidenţiale americane din 2016, mai exact două unităţi cyber, 26165 şi 74455, care au spart serverele Partidului Democrat şi au oferit datele WikiLeaks pentru publicare şi Campania internă anti-americană, anti-democrată şi anti-Clinton din SUA, în campania electorală care a dus la alegerea ca Preşedinte a lui Donald Trump.

Deşi preşedintele Trump a respins atunci aceste atacuri, pe care le-a perceput ca subminând legitimitatea propriei preşedinţii, apropiindu-se de Rusia cu numeroase gesturi - cel mai recent invitarea la reuniunea G7 pe care o găzduieşte anul acesta, la nivel militar, tensiunile ruso-americane persistă. Ele se traduc regulat prin atacuri, exerciţii militare şi zboruri în proximitatea teritoriului în Alaska, Marea Neagră şi Marea Baltică, pe care partea rusă le desfăşoară ca provocări, manifestaţii de forţă şi flexarea muşchilor, într-un comportament neprofesionist şi periculos.

Război hibrid al Rusiei împotriva Occidentului şi a Statelor Unite

De această dată, dezvăluirile din serviciile de intelligence sunt foarte grave şi ameninţă fundamental relaţia ruso-americană chiar la nivel militar. E fără precedent această desfăşurare a elementelor de război hibrid împotriva Occidentului făcută de spionii ruşi şi orchestrată împotriva trupelor americane şi aliate în perioadă de pace. Orice implicare rusă, explicit sau implicit, privind finanţarea talibanilor sau a oricăror categorii de forţe împotriva intereselor americane în Afganistan reprezintă o ecaladare enormă a acestui război hibrid împotriva SUA pe care America nu o poate tolera.

Strategia de destabilizare a adversarilor prin război hibrid, acoperit şi subteran, este cunoscută la nivel internaţional. Combinaţia de tactici cibernetice, de răspândire a fake news-urilor şi operaţiuni agresive secrete care permit negarea implicărilor militare directe sunt şi ele cunoscute, dar odată probate ele antrenează responsabilităţi şi reacţii din cele mai dure, transformându-se în casus beli.

Fireşte că Kremlinul a negat orice acuzaţie, potrivit lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedintelui Vladimir Putin. Mai întâi a refuzat să comenteze acuzaţiile neformulate oficial şi formal, ulterior a afirmat că sunt falsuri bazate pe surse anonime. Mai mult, Moscova a mutat emoţional discuţia, invocând virtuale ameninţări la adresa diplomaţilor de la Washington şi Londra, acuzând ”fabricarea de informaţii false” şi cerând autorităţilor americane ”să ia măsuri eficiente” pentru a asigura securitatea angajaţilor săi. Purtătorul de cuvânt al talibanilor a negat, la nivel oficial, că mişcarea ar fi fost finanţată în vreun fel de către serviciile de informaţii ale vreunui stat, negare ce nu reprezintă o acoperire pentru eventualele plăţi făcute la nivel individual, unor grupări talibane implicate în atacuri, potrivit structurii de tip federativ a mişcării, necontrolate la nivel central.

Toate instituţiile americane au trimis către Casa Albă - National Security Council, Pentagonul, Departmentul de Stat sau C.I.A., care nu au comentat cazul. Informaţiile sunt doar cele care vorbesc despre faptul că întreaga comunitate de intelligence a SUA a concluzionat de câteva luni că operaţiunea oferirii de bani pentru uciderea de soldaţi americani şi aliaţi în Afganistan e certă. Oficial, Kayleigh McEnany, secretarul de presă al Preşedintelui Trump, a folosit componenta de atac politic pentru a reacţiona subliniind că Preşedintele şi vicepreşedintele Mike Pence nu ar fi fost niciodată briefaţi pe tema aceasta, dar a susţinut că declaraţia sa "nu se referă la meritele şi datele oferite de către presupusa informaţie a serviciilor americane de intelligence ci doar despre povestea inexactă a New York Times," referitoare la inacţiunea lui Trump şi legarea preşedintelui de preupuse avantaje pe care le-ar face Rusiei.

Şi Directorul National Intelligence, John Ratcliffe, a declarat sâmbătă, 27 iunie, că susţine doar "confirmarea că nici Preşedintele, nici vicepreşedintele nu au fost briefaţi în legătură cu intelligence-ul legat de cele dezvăluite de către New York Times", negând exclusiv doar atacul politic, nicidecum afirmaţiile exacte şi directe legate de operaţiunile ruse ale GRU despre care nu se pronunţă nimeni în mod direct, aşteptând decizia Casei Albe privind modul de abordare al unei informaţii atât de sensibile. The New York Times este singura sursă publică ce asumă faptul că membrii administraţiei Trump au primit briefinguri extinse şi au informat săptămâna trecută Guvernul britanic într-un schimb regulat de informaţii clasificate, tocmai pentru că şi militarii britanici au fost ţintele operaţinilor plătite de ruşi în Afganistan.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite