Joseph S. Nye: O strategie occidentală pentru o Rusie în declin

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Grupul de strategie Aspen, un grup apartinic de experţi în politici externe, coprezidat de Brent Scowcroft, fost consilier pe probleme de securitate naţională al SUA, şi de mine, s-a confruntat de curînd cu problema modului în care trebuie reacţionat la intervenţia Rusiei din Ucraina. NATO se confruntă acum cu aceeaşi problemă.

Chiar dacă trebuie să se opună încălcării de către preşedintele rus Vladimir Putin a reglementării de după 1945, care interzicea revendicarea de teritorii prin forţă, Occidentul nu trebuie să izoleze complet Rusia, o ţară cu care împărtăşeşte interese comune în ceea ce priveşte securitatea nucleară, neproliferarea, antiterorismul, zona arctică şi problemele regionale precum Iranul şi Afganistanul. Mai mult, simpla situare geografică îl avantajează pe Putin, în cazul unei escaladări a conflictului din Ucraina.

Este firesc ca stratagemele lui Putin să înfurie, dar furia nu este o strategie. Occidentul trebuie să impună sancţiuni financiare şi în domeniul energetic, pentru a descuraja acţiunile Rusiei în Ucraina, dar totodată nu trebuie să piardă din vedere necesitatea colaborării cu Rusia pe alte probleme. Nu e uşor să împaci aceste două obiective şi nici una dintre părţi n-ar avea de cîştigat dintr-un nou Război Rece. De aceea, nu e de mirare că, în materie de recomandări politice concrete, grupul Aspen s-a divizat în două tabere: cei pro constrîngere şi cei pro negociere.

Această dilemă trebuie privită dintr-o perspectivă pe termen lung: ce fel de Rusie sperăm să vedem peste zece ani? În pofida utilizării agresive a forţei de către Putin şi a propagandei lui furtunoase, Rusia e o ţară în declin. Strategia obtuză a lui Putin de a se orienta către Est, în vreme ce porneşte un război neconvenţional cu Occidentul, va transforma Rusia în benzinăria Chinei, privîndu-i economia de capitalul, tehnologia şi conexiunile occidentale de care are nevoie.

Unii dintre oponenţii Rusiei ar putea saluta declinul ţării, pe motiv că problema se va rezolva astfel de la sine. Dar acesta e un fel îngust de a vedea lucrurile. Cu un secol în urmă, declinul imperiilor austro-ungar şi otoman s-a dovedit a fi cît se poate de dăunător pentru sistemul internaţional. Un declin treptat, precum cel al Romei antice sau al Spaniei secolului al XVIII-lea, este mai puţin nociv decît unul brusc. Dar cel mai bun scenariu ar presupune, în ultimă instanţă, o redresare şi reechilibrare a Rusiei în următorii zece ani.

Semnele declinului rusesc se văd peste tot. Creşterea preţurilor petrolului, la începutul noului secol, a stimulat artificial economia, determinîndu-i pe Goldman Sachs să includă Rusia în grupa celor mai mari pieţe în curs de dezvoltare, ale lumii (ca una dintre ţările BRIC, alături de Brazilia, India şi China). Şi totuşi, această creştere a dispărut astăzi. PIB-ul Rusiei este o şeptime din cel al Americii, iar venitul pe cap de locuitor de 18.000 de dolari (la paritatea puterii de cumpărare) reprezintă aproximativ o treime din cel al SUA.

Citeşte continuarea pe dilemaveche.ro


Joseph S. Nye este profesor la Harvard şi autor al cărţii The Future of Power.

©Project Syndicate 

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite