INFOGRAFIE Prezidenţiale cu final aşteptat în Rusia. Cine sunt contracandidaţii lui Putin VIDEO

Locuitori ai oraşului Sevastopol din Peninsula Crimea au venit la întâlnirea de miercuri cu Vladimir Putin FOTO EPA

Ruşii sunt chemaţi la urne, duminică, în cadul unui scrutin considerat un adevărat plebiscit pentru încredinţarea unui al patrulea mandat lui Vladimir Putin .

Vladimir Putin, de 18 ani la putere în Rusia, este sigur că va fi reales: popularitatea sa este foarte ridicată şi niciunul dintre cei şapte contracandudaţi ai săi nu trece de zece procente din intenţiile de vot, în cele mai optimiste sondaje.

 S-ar putea spune că deznodământul acestor alegerile a fost scris în avans mai ales că principalul oponent al preşedintelui rus a fost eliminat din cursă  „cu mâna justiţiei “.  În ianuarie, Curtea Supremă din Rusia a respins apelul opozantului Aleksei Navalnîi de a i se permite să candideze la alegerile prezidenţiale. Autorităţile electorale din Rusia stabiliseră anterior că Navalnîi nu poate candida la scrutinul din luna martie din cauza unei condamnări anterioare pentru infracţiuni financiare, pentru care a primit o pedeapsă cu suspendare.

Oponent recunoscut şi ferm al preşedintelui Vladimir Putin, Navalnîi a negat orice neregulă şi a spus despre acuzaţiile împotriva sa că au fost fabricate pentru a i se compromite ambiţiile politice. Navalnîi a făcut apel la boicotarea alegerilor, dar rămâne de văzut câţi dintre ruşi o vor face.

Putin a jucat cartea patriotismului 

Cu doar câteva zile înaintea prezidenţiale  şi în contextul unei grave crize diplomatice cu Marea Britanie, Vladimir Putin a decis să meargă în Crimeea, teritoriu anexat în urmă cu patru  ani, vizită simbolică şi totodată ultima sa deplasare electorală înaintea scrutinului. Vizita liderului de la Kremlin  – a cincea în patru ani - a început pe şantierul faraonic al podului Crimeeii. Un pod care va fi gata peste câteva luni şi care va lega fizic Crimeea de Rusia. Următoarea oprire a fost tot simbolică, la Sevastopol, marele port militar din Crimeea, unde se află flota rusă a Mării Negre, unde Putin a ţinut un miting electoral. Al doilea şi ultimul înaintea alegerilor de duminică.

De altfel şi stabilirea datei alegerilor nu a fost întâmplătoare: 18 martie  2014 câd  Moscova anexa peninsula. Un gest rămas până azi unul dintre cele mai puternice ale preşedinţiei lui Putin, un nostalgic după URSS. Anexarea teritoriului ucrainean nu a fost recunoscută de o mare parte a comunităţii internaţionale. Prezenţa în Crimeea constituie şi o formă de sfidare a Occidentului care i-a impus sancţiuni acum patru, susţin analiştii, care spun că Putin a jucat pe două fronturi : cel patriotic şi cel de confruntare cu Occidentul. 

În faţa susţinătorilor săi reuniţi în portul Sevastopol, Putin a declarat că anexarea Crimeii de către Rusia este un exemplu de „democraţie adevărată“ şi a salutat restabilirea „justiţiei istorice încălcată în epoca sovietică “, transmite AFP. „Prin decizia voastră, aţi arătat lumii întregi ce este o adevărată democraţie, şi nu una falsă, aţi venit la referendum, aţi luat decizia şi aţi votat pentru viitorul vostru şi cel al copiilor voştri“, a spus Vladimir Putin.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, joi, o serie ambiţioasă de misiuni de explorare spaţială. Din 2019, o misiune fără om la bod va pleca în direcţia lui Marte. De asemenea, Moscova intenţionează să creeze o bază lunară în anii următori.

Rata de participare la urne, importantă

În perioada campaniei electorale, Vladimir Putin a luat parte la un singur miting , în faţa a 100.000 de oameni, pe stadionul Lujniki din Moscova, iar discursul său a durat mai puţin de trei minute.

Nu a avut nevoie de mai mult pentru că doar cu câteva zile înainte se folosise de discursul privind starea naţiunii de aproape două ore pentru a face spectacol, prezentâd noile super-arme ale Rusiei, fără egal în lume după cum le-a lăudat,  „victoriile“ în lupta cu teroriştii în Siria, dar şi promisiuni  pentru creşterea nivelului de trai al ruşilor. 

Pentru aceste alegeri Vladimir Putin a joacat bine cartea patriotică. El ştie că această anexare a Crimeei a trezit un mare entuziasm în rândul electoratului său, iar prin sfidarea Occidentului, el şi-a atras şi mai mult electorat crescut în spiritul războiului rece. Pentru liderul de la Kremlin, adevărata miză a acesor alegeri este scorul cu care va fi reales şi prezenţa la urne, pentru a nu se spune că nu are suficientă legitimitate. 

Potrivit sondajelor de opinie, rata de participare la vot ar urma să fie mai mică decât cea din 2012 (65,27%). „O rată mai mică de 50% ar fi un fapt dramatic pentru Vladimir Putin, chiar dacă scrutinul nu este invalidat în caz că nu se atinge acest prag de prezenţă la urne.