Herta Müller: Politica lui Putin mă îmbolnăveşte
0
Scriitoarea de origine română, Herta Muller, câştigătoare a unui Premiu Nobel pentru Literatură, a spus într-un acordat ziarului Die Welt şi preluat de Hotnews că politica lui Vladimir Putin îi face rău, îi provoacă un sentiment de degradare personală şi îi jigneşte inteligenţa.
De asemenea, scriitoarea a mai afirmat cu vehemenţă că Putin va obţine orice vrea pentru că Occidentul e neputincios „şi mai şi strigă în gura mare că e neputincios”. În viziunea ei, Putin este un exponent al sistemului sovietic care îşi doreşte ca lumea toată să tremure în faţa lui.
Die Welt: Încă o crimă politică în Rusia şi Vladimir Putin anunţă că „va rezolva cazul”. Pentru mulţi a devenit evident, odată cu uciderea lui Boris Nemţov, că Rusia se îndreaptă către o perioadă întunecată care aminteşte de anii ’30 nu numai în Germania. Aţi fi crezut că naţionalismul popular îşi va face din nou apariţia?
Herta Müller: Faptul ca Putin vrea să se ocupe „personal” de anchetă şi pune pe unul dintre amicii săi să conducă investigaţia este, de fapt, confirmarea oficială a faptului că, în Rusia, nu există justiţie independentă şi un indiciu că adevăratul motiv al crimei este înceţoşat prin piste false. Lichidarea oponenţilor politici face, astăzi, parte din nou din instrumentarul serviciilor secrete ruse atât în ţară, cât şi în străinătate. Natalia Estemirova, Alexander Litvinenko şi, probabil strangulatul, Boris Berezovski – niciuna din aceste crime nu a fost elucidată până astăzi. Chiar dacă Putin nu ar fi dat direct ordiunul, această crimă este rezultatul propagandei sale naţionaliste aberante, care nu mai are nicio reţinere de când duce un război în Ucraina.
Die Welt: Putin vorbeşte pe limba minciunii - el o ştie, noi o ştim. Recent a afirmat chiar că, în estul Ucrainei, ar exista un genocid al ruşilor. Minciuna devine mijloc de purtare a războiului.
Herta Müller: Minciunile depăşesc limita absurdului pentru propaganda Kremlinului. Pe lângă războiul cu Ucraina, Putin duce un război propagandistic împotriva Occidentului. Unele dintre minciunile sale sunt uluitoare. Ştie, oare, Putin că soldaţii lui Hitler din „Legiunea Condor” erau mascaţi drept turişti pe vapoare şi nu aveau însemne militare atunci când au bombardat Guernica? În ciuda tuturor acordurilor de la Minsk, nu cred că Putin va pune capăt războiului. El are nevoie de Mariupol pentru a avea o conexiune terestră către Crimeea. Şi de acolo va mai face un salt catre Transnistria. Putin nu se va potoli cu Ucraina - distrugerea înceată şi continuă este o decizie deja luataă, un plan undeva într-un sertar. Niciun acord de pace şi niciun dialog diplomatic nu va schimba nimic. Putin nu se va opri.
Die Welt: De ce nu se va opri? Şi va primi ceea ce vrea?
Herta Müller: Da, pentru că Occidentul este neputincios şi mai şi strigă în gura mare că e neputincios. Sigur că nu se poate pune capăt agresiunii sale cu mijloace militare, dar nu trebuie să o şi spui mereu. Oamenii din Europa de Est, care au trăit ocupaţia sovietică, ştiu ca dictatorii de teapa lui Putin nu reacţionează decât la forţă. Raţiunea şi dialogul sunt văzute drept un semn de slăbiciune. Angela Merkel cunoaşte RDG-ul şi KGB-ul. Disciplina ei diplomatică îi miroase lui Putin a „appeasement”. Sancţiunile sunt cu atât mai importante cu cât ele sunt, în prezent, singura metodă de a arăta determinare şi distanţare. Lui Putin trebuie să i se arate mereu perspectiva următorului nivel de sancţiuni. În schimb, ceea ce se spune public (în Vest, n.r.) este că se doreşte întoarcerea cât mai rapida la vechile relaţii.
Die Welt: Am căzut, în Vest, victime unei iluzii că, odată cu căderea Cortinei de Fier, totul se va transforma în democraţie şi libertate?
Herta Müller: Cred că mulţi occidentali, după ani întregi de dezvoltare democratică a societăţii şi de existenţă cotidiană paşnică, au devenit lipsiţi de precauţie şi de claritate în capacitatea lor de analiză. Când cade o dictatura, democraţia nu se instalează ca printr-o lege a naturii. Întâi se instalează un stadiu intermediar care poate fi urmat, apoi, de o dictatura sau de o democraţie. Dictaturile au distrus substanţa populaţiilor, le-au furat oamenilor viaţa. Aparatul a rămas acolo, vechiul personal s-a instalat în noi funcţii din politică şi economie. E a doua viaţă a nomenclaturii. Asta se vede şi în Rusia. Individualitate? Grijă faţă de populaţie? Moralitatea în sensul respectării celorlalţi - toate astea au fost uitate. Pentru că, în dictatură, toate valorile erau date peste cap, iar pervertirea valorilor era recompensată. Politica occidentală nu a înţeles asta.
Die Welt: De ce nu credeţi că discuţiile pot aduce înapoi ordinea în lume? Diplomaţia este un câştig al civilizaţiei.
Herta Müller: Când am venit în Germania, am auzit din nou convingerea bine intenţionată că totul va fi bine dacă discutam destul timp unii cu alţii. Tot aici persistă si convingerea că „atâta vreme cât se discută, armele tac”. De parcă una ar exclude-o pe cealaltă. Vorbitul poate distruge multe lucruri. În ceea ce priveşte discuţiile dintre state, sper ca Merkel şi Steinmeier, dincolo de disciplina lor diplomatică, să ştie cu adevărat cu cine au de-a face. În interesul Europei, ei trebuie să înteleagă pericolul ce vine dinspre Rusia.
Die Welt: O propoziţie din ultima dumneavoastră carte „Patria mea a fost un sâmbure de măr” spune că „Libertatea le răpeşte oamenilor gândirea. Şi asta e şi un noroc”.
Herta Müller: Sigur că e un noroc! Totuşi, e şocant faptul că atâta lume nu are habar care sunt implicaţiile evenimentelor. Am văzut asta deja în Balcani, atunci când soldaţii olandezi ONU au dat nas în nas cu Mladic, la Srebrenica, şi nu vedeau că sub ochii lor are loc un genocid. Câta lipsă de cunoaştere! Nicio apreciere a dimensiunii evenimentelor, a intenţiilor ascunse, a strategiei malefice. Se pare că toate astea se pot întâmpla în timpul unei singure generaţii. Poate că numai oamenii în vârstă, cei care au trăit perioada nazistă mai au un simţ pentru înşelăciunea politică.
Die Welt: Cea mai mare traumă a ruşilor nu e faptul că nu mai sunt o superputere mondială, ci faptul că, odată cu căderea Cortinei de Fier, au realizat că viaţa lor în comunism fusese o înşelătorie. De ce nu au devenit oamenii imuni la minciuni?
Herta Müller: Pentru că ele nu au încetat. Nici în vremea lui Gorbaciov nu s-a vorbit deschis despre milioanele de victime din perioada sovietică. În plus, perestroika a fost, într-adevăr, perioada de desfiinţare a dictaturii, dar convulsiile acestui proces au fost atât de puternice încât ţara a fost aruncată în haos. Atunci se spunea: Vedeţi ce înseamnă democraţia, chiar vreţi aşa ceva? A fost perioada marii nesiguranţe. Libertatea a fost descrisă drept ameninţare. La asta s-au adăugat şi apariţiile triste ale lui Elţîn beat. Şi mai era şi pofta mare a funcţionarilor pentru privatizare. Putin trebuia să instaureze ordinea în ţară, dar niciodata nu a avut altă intenţie decât reinstaurarea vechii ordini. În orizontul său, o societate liberală nu are loc. Din resturile vechii dictaturi a vrut să clădeasca una. două. Şi a reuşit.
Die Welt: Şi toate acestea se întâmplă într-o lume în care ne putem folosi de internet, o lume care are Facebook şi în care oamenii pot călători. Cum se face?
Herta Müller: Facebook sau Contacte (varianta rusească a Facebook, n.r.) nu joacă niciun rol sau au unul foarte mic în Rusia profundă. În plus, ele sunt cenzurate de Kremlin. Cel mai important mediu de formare a unei opinii este, în continuare, televiziunea de stat, a cărei misiune este denaturarea realităţii. Indiferent despre ce e vorba, totul e denaturat. De când cu razboiul din Ucraina, suntem martorii unui proces care necesită măsuri tot mai grobiene. Şi tocmai infamia acestei propagande ne arată ca Putin nu are de gând să îşi schimbe politica după ultimul armistiţiu. De la acordul Minsk 2, nimic nu s-a schimbat în termeni de propagandă, iar el îşi înşală poporul cu aceeaşi neruşinare. Soldaţii ruşi care mor pentru el în Ucraina nu există oficial. Familiile lor nu pot jeli decât pe ascuns. Morţii sunt negaţi. E inuman.
Die Welt: În ce timp se află Ucraina: prezent sau trecut? Şi are ţara un viitor?
Herta Müller: Pentru Putin, Ucraina e undeva în trecut, acelaşi trecut pe care vrea să-l facă viitor. Cu aceeaşi tactică a ocupat Abhazia, Osetia, Transnistria. Ucraina nu poate ieşi din această strânsoare. El vrea să ruineze Ucraina prin intimdări de zi cu zi, şantaj cu gaze, distrugerea infrastructurii şi mii de morţi. Asta e pedeapsa pentru faptul că Ucraina a îndrăznit să privească spre Vest. Putin pedepseşte ţara pentru tot ce s-a întamplat în statele est-europene după 1989.
Die Welt: Din slăbiciune sau e exces de putere?
Herta Müller: Cred că slăbiciunea şi puterea nu se exclud reciproc în acest caz. Şi cultul personalităţii este, în acelaşi timp, slăbiciune şi putere. Este această combinaţie între lipsa de încredere şi putere fără limite. Din ea se naşte o domnie absolutistă, ideea de putere totală. Cunosc asta din România lui Ceauşescu. Nimeni nu mai contrazice puterea, toate deciziile sunt luate de el. Cercul de putere e compus din oameni de încredere, unul mai incompetent decât celălalt.
Die Welt: Putin nu e un stângist sau un socialist. E mai degrabă atrăgător pentru toţi din cauza stilului său brahial, atrăgător pentru Viktor Orban, Le Pen, Erdogan, mullahii din Iran, pentru Assad şi chiar pentru guvernul elen.
Herta Müller: Putin e atrăgător pentru toţi cei care se tem de o societate deschisă, în care există separaţia puterilor într-o democraţie modernă, drepturile omului şi libertatea de opinie. El atrage toţi naţionaliştii, se afundă în fumul de tămâie al Bisericii Ortodoxe într-un bigotism pan-slavic. În Rusia de astăzi, muzee de artă modernă sunt închise şi înlocuite cu centre clericale. Fantezia artei a distrus, până acum, orice dictator. „Deranjul” ajunge infracţiune într-un sistem dictatorial. Privit obiectiv, nu eşti considerat periculos, dar deranjezi şi asta e de ajuns.
Die Welt: Aţi spus recent că Putin vă îmbolnăveşte.
Herta Müller: Da, politica lui mă îmbolnăveşte. Îmi provoacă un sentiment de degradare personală. Îmi jigneşte inteligenţa. Ne jigneşte inteligenţa noastră, a tuturor, în fiecare zi cu aceeaşi neruşinare. A fost prins cu minciuna de 100 de ori, e deconspirat la orice minciună, şi totuşi continuă. Ne ia pe toţi de proşti.
Die Welt: Aţi spus şi că Putin vrea respect, vrea recunoaştere ca super-putere.
Herta Müller: Dar pentru Putin, respectul înseamna tremurat. Aşa cum tremurau toţi în faţa ruşilor, înainte, în Europa de Est. Ce gândeşte lumea despre el îi e indiferent. El desconsideră Europa şi SUA şi vede cum se izolează. Îmi pare rau de oamenii din Rusia pentru că sunt dezamăgiţi încă o dată, după ce avuseseră o brumă de speranţă că lucrurile se îndreaptă către libertate. Acum, vechile coşmaruri se întorc. Revin vremurile în care ţi-e frică să spui ce gandeşti. Ne găsim, din nou, în perioada exodului şi a exilului.
(…)
Die Welt: Ce datorăm Ucrainei?
Herta Müller: Nimic. Dar ar trebui să ne luam în serios propria societate şi să facem tot ce putem pentru ca ucrainenii să poată trăi la fel ca noi. Ucraina nu are voie să fie distrusă. Nu trebuie să permitem Rusiei să ne interzică să ajutăm Ucraina. Trebuie să existe o conectare puternică a Ucrainei la UE din punct de vedere politic şi economic. Putin nu are voie să transforme Ucraina într-un stat vasal.
Se încarcă comentariile...
