„Generaţia Putin“, un potenţial pericol pentru Kremlin

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cei născuţi în perioada scursă de când Vladimir Putin este la putere şi de care elita politică de la Moscova se îndepărtează ar putea juca un rol crucial în evoluţia situaţiei politice din Rusia.

Tinerii din Rusia născuţi începând din anul 1993 şi numiţi uneori „Generaţia Z“ sau „Generaţia lui Putin“ reprezintă unul dintre cel mai puţin înţelese grupuri din societatea rusă. 

În general, aceştia sunt familiarizaţi doar cu viaţa politică sub conducerea actualului preşedinte. Dar cum mulţi dintre ei se alătură activ protestelor organizate de opoziţie, ei sunt cei care ar putea deţine cheia schimbării politice din Rusia, se arată într-o analiză pe această temă a Centrului de Analiză Politică Europeană (CEPA).

Generaţia Z a surprins mulţi observatori în 2017, când nu puţini dintre reprezentanţii săi s-au alăturat protestelor la nivel naţional ale liderului opoziţiei Aleksei Navalnîi. De altfel, în comparaţie cu alte grupe de vârstă, tinerii ruşi par mai dispuşi să-şi exprime punctele de vedere prin intermediul unor proteste publice.

Iar această tendinţă a fost semnalată încă din timpul protestelor din 2011-2012, asociate cu reîntoarcerea lui Putin la preşedinţie. La acea vreme, tinerii sub 25 de ani au constituit circa un sfert din participanţii la manifestaţii, potrivit unor sondaje ale Centrului Levada. 

În acest context, sociologii s-au întrebat care sunt factorii care i-au determinat să iasă în stradă, având în vedere că membrii acestei generaţii (şi ruşii doar un pic mai în vârstă) au crescut într-o Rusie condusă de Putin, necunoscând un alt lider. 

Sursele de informare, foarte importante

Una dintre principalele diferenţe dintre Generaţia Z şi restul populaţiei constă în modul în care aceşti tineri se informează, se arată în analiza CEPA.

Anchetele sociologice arată că pentru 70% din ei principala sursă de ştiri este reprezentată de internet. Spre comparaţie, numai 10% din cea mai în vârstă categorie de ruşi recurg la această modalitate de a se pune la curent cu noutăţile. 

Un studiu făcut în 2017 la nivelul a 109 universităţi ruse pe 6.055 de respondenţi a arătat că principala sursă de ştiri pentru studenţi este reprezentată de reţelele de socializare. Numai 21,4% au afirmat că principala lor sursă de informare este un post de releviziune.

Iar faptul că au acces mai uşor la informaţie pare să fie hotărâtor în importanţa pe care o acordă libertăţii de exprimare. Totodată, mulţi tineri şi-au făcut un obicei din a verifica informaţiile din surse alternative. Desigur, acest fapt nu garantează şi o corectă informare şi nici cunoştinţe mai vaste într-un anumit domeniu.

Bunăoară, studiile arată că tinerii ruşi ştiu foarte puţine despre istoria propriei lor ţări. 46% din cei cu vârste între 18 şi 24 de ani nu ştiu nimic de represiunea politică stalinistă. Unii chiar îi aduc laude lui Stalin pentru că au auzit de la bunicii lor că „pe vremea lui s-au întâmplat multe lucruri bune“, după cum arată o cercetare citată de Centrul de Analiză Politică Europeană.

Sunt şi mai puţin interesaţi de politică în comparaţie cu cei mai în vârstă. Aproximativ două treimi nici nu îşi pot descrie orientarea politică. Numai 20-25% urmăresc subiecte internaţionale precum conflictul din Ucraina, războiul din Siria sau criza migraţiei care afectează Europa. Şi nici nu sunt dornici să voteze. Dar, atunci când o fac, sunt mult mai puţin dispuşi să opteze pentru Putin în comparaţie cu generaţiile mai în vârstă.

Potrivit unor date strânse de Fundaţia pentru Cercetare Socială în regiunea Samara, la prezidenţialele din martie numai 58% din cei cu vârste între 18 şi 24 de ani au votat pentru Putin, comparativ cu 72-81% din cei din alte grupe de vârstă. 

Mai deschişi către opoziţie

Chiar dacă sondajele la nivel naţional arată un suport covârşitor al tinerilor pentru Putin, studii axate pe situaţia din facultăţi şi licee arată că tinerii sunt mai liberali şi mai deschişi spre opoziţie faţă de restul populaţiei. 

Doar 15% din cei cu vârste între 18 şi 24 de ani cred că Putin acţionează în slujba „oamenilor obişnuiţi“, majoritatea fiind de părere că apără interesele serviciilor de securitate şi oligarhilor, punctează analiza citată. Iar 74% din acest grup de vârstă consideră că Putin este de vină pentru problemele cu care se confruntă Rusia de cât el a ajuns la putere.

Sociologul centrului Levada Denis Volkov atrage însă atenţia că în cazul majorităţii studenţilor, interesul pentru politică apare în intervalul de vârstă 25-30 de ani. Iar acest lucru înseamnă că până în 2024, cei care au acum în jur de 20 de ani ar putea ajunge un factor important în plan politic.

Desigur, în acest scenariu un rol va fi jucat de disponibilitatea lor de a rămâne în Rusia, având în vedere că în grupurile de protestatari care i se alătură lui Navalnîi fraza „dacă lucrurile nu se schimbă, plec din Rusia“ este des auzită. 

În acelaşi timp, cercetări sociologice recente arată că tinerii încep să se simtă tot mai îndepărtaţi de elitele Rusiei, care îmbătrânesc. Iar Kremlinul este îngrijorat de această tendinţă.

Totuşi, până acum, autorităţile nu au reuşit să creeze o punte spre ei. Astfel că dacă regimul de la Moscova nu va găsi o cale de a răspunde dorinţei lor de deschidere şi schimbare, aceşti tineri ar putea putea deveni în timp o ameninţare la adresa menţinerii puterii la Kremlin.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite