Moartea activistului Vitali Şişov: FSB şi KGB s-au infiltrat în grupurile de exilaţi belaruşi

Moartea suspectă a lui Vitali Şişov, şeful unui ONG, Casa bielorusă în Ucraina, găsit marţi spânzurat într-un parc al capitalei Ucrainei, a readus în discuţie mâna lungă a serviciilor secrete ruseşti şi belaruse.

Şişov, în vârstă de doar 26 de ani, care îi ajuta pe compatrioţii săi fugiţi din cauza represiunii de acasă, dispăruse luni dimineaţă după ce ieşise să facă jogging în Kiev. 

El însuşi fugise din Belarus în Ucraina în toamna lui 2020, după ce participase la manifestaţii împotriva lui Lukaşenko. Potrivit prietenilor şi iubitei lui, el fusese urmărit de „străini“ în timp ce făcea jogging. După o zi de căutări, a fost găsit spânzurat în parc. La Minsk, televiziunea de stat l-a prezentat pe Şişov ca pe un fugar care cel mai probabil ar fi fost ucis pentru o afacere de datorii neplătite.

 Televiziunea de stat nu a evocat în niciun fel ipoteza unei posibile sinucideri a dizidentului. Rezolvarea cazului morţii lui Şişov se va dovedi un test pentru Ucraina, care trebuie să arate că îşi poate conduce eficace serviciile chiar şi sub presiunea unor vecini atât de turbulenţi şi ostili cum sunt Putin şi Lukaşenko. ONU a cerut o anchetă minuţioasă. Portalul de investigaţii Bellingcat, specializat în studiul activităţii serviciilor secrete ruseşte, scrisese că a primit informaţii în legătură cu infiltrarea grupurilor de exilaţi bieloruşi de către FSB (fostul KGB al Rusiei).

Cooperare între serviciile secrete ruse si cele belaruse

În luna iunie presa rusă şi bielorusă scrie despre întâlnirrea de la Vitebsk dintre şeful serviciilor secrete din belaruse,KGB, Ivan Tertel şi Serghei Narîşkin, directorul Serviciului de informaţii externe al Rusiei. Cei doi discutat despre „importanţa consolidării eforturilor menite să consolideze potenţialul Moscovei şi Minsk în combaterea provocărilor globale şi a noilor ameninţări la adresa securităţii statului”. Rusia ajută cu siguranţă regimul Lukaşenko să-şi persecute adversarii, susţin jurnaliştii de la Bellingcat. În aprilie, Lukaşenko a susţinut că se planifică un atac, „de către serviciile de securitate străine”, asupra sa şi a celor doi fii ai săi. Doi presupuşi „suspecţi” - Aleksandr Feduga, un analist politic şi avocatul Iuri Zenkovici au fost reţinuţi în Rusia ca parte a unei „operaţiuni speciale” comune între FSB şi KGB.

 Acum sunt acuzaţi de o conspiraţie pentru a prelua puterea prin mijloace neconstituţionale. Belarusul a ajutat deja FSB-ul Rusiei să răpească un adolescent ucrainean care a fost ulterior condamnat la şase ani de închisoare în Rusia pe baza acuzaţiilor absurde de „terorism”, pe baza conversaţiilor de pe Skype dintre studentul ucrainean şi un vechi prieten de şcoală. Pavlo Hrib a fost eliberat doar pentru că Kremlinul a fost de acord să schimbe un număr de prizonieri politici ucraineni cu suspectul doborârii zborului MH17, Vladimir Ţemah

. Demn de remarcat faptul că alţi doi prizonieri politici ucraineni - Ahtem Civigoz şi Ilmi Umerov - au fost probabil eliberaţi în urma unui acord în care Turcia a eliberat doi presupuşi „asasini“ de stat ruşi. Se ştie că ambele ţări au folosit ucigaşi angajaţi de un fel sau altul împotriva „duşmanilor” regimului din alte ţări. Reuniunea din 3 iunie a arătat că Moscova şi Minskul se vor angaja în „operaţiuni speciale” comune împotriva celor pe care îi consideră „duşmani”. Acest mesaj a fost transmis la scurt timp după ce Lukaşenko a demonstrat că acest lucru nu va împiedica un act de terorism internaţional şi după ce Rusia, atât din punct de vedere politic, cât şi prin propagandă, a sărit de partea Minskului.