Frica, ba chiar teroarea resimţită de autorităţile de la Moscova, de forţe politice proaspete şi de contestarea sistemului de partide creat de Kremlin şi autorizat de Putin să existe au determinat represiunea masivă, în forţă, soldată sâmbătă cu arestarea a nu mai puţin de 1388 de persoane, cifră fără precedent în protestele săptămânale din Rusia, după Amnesty International.

De fapt, Kremlinul este în cădere liberă, dimpreună cu liderul său, Vladimir Putin, în opinia publică, în timp ce sondajele arată o creştere exponenţială a dorinţei publicului de a protesta, în ciuda represiunilor, arestărilor şi sancţiunilor la care se expun cei ce ies în stradă. De exemplu, organizatorii unei asemenea reuniuni publice riscă 5 ani de închisoare pentru incitare/chemare la proteste. Şi totuşi mii de oameni – 20.000 estimaţi sâmbătă – se reunesc pentru a-şi striga nemulţumirea faţă de autorităţi.

Practic, Putin e în situaţia în care nu mai înţelege nimic şi de a recurge la ceea ce ştie mai bine: reprimarea protestelor. În timp ce-şi încordează muşchii în exterior şi contestă modelul democraţiei liberale, ceea ce oferă e un autoritarism falimentar şi strivirea drepturilor omului pe altarul grandorii viitoare a Rusiei, care doreşte să-şi refacă sfera de influenţă şi să domine spaţiul post-sovietic pe alte baze, trădând sindromul post-imperial de care suferă liderii săi şi mania grandorii trecute de care nu poate scăpa.

De această dată, lucrurile nu au scăpat din mână pe baza lipsei de competenţe şi capacitate administrative, a dezastrelor în gestionarea crizelor şi urgenţelor civile, care sunt proba elementelor de stat slab şi putere slabă – cazuri ce au loc de câţiva ani buni în mai toate colţurile Rusiei şi reclama intervenţia preşedintelui Putin. De această data totul a plecat la frica de a pierde baza puterii locale pe seama nemulţumirii generale a populaţiei care ar putea vota alţi candidaţi contra celor ai Kremlinului. Şi de aceea Rusia a procedat la eliminarea din cursa electorală a competitorilor pe care nu-i controlează. Eliminare s-a produs sub diferite pretexte, majoritatea venind de la faptul că lista de semnături necesare – 3% din populaţia unde candidează!!! – nu sunt corecte, nu se văd bine la xerox sau pur şi simplu comisiile au îndoieli că ar fi strânse cu adevărat. Unii dintre autorii semnăturilor contestate au venit să confirme semnăturile, dar asta nu a contat. Au fost eliminaţi toţi candidaţii independenţi şi toţi candidaţii din partide de opoziţie (cu excepţia Yabloko, al lui Grigori Yavlinski, partid liberal contestat pentru pretinse legături cu Kremlinul şi tolerarea sa de către Putin).

Putin e în situaţia în care nu mai înţelege nimic şi de a recurge la ceea ce ştie mai bine: reprimarea protestelor.

Astfel, în bătălia pentru cele 45 de locuri din Consiliul Local Moscova, au fost respinşi Dmitry Gudkov, preşedintele Partidului Schimbării, Lyubov Sobol, candidatul partidului lui Navalny Rusia Viitorului, şi Ilya Yashin, de la partidul Solidaritatea. Decizia Comisiei Electorale din Moscova este contestată la Comisia Electorală Centrală. În alegeri au fost înregistraţi oficial 233 de candidaţi reprezentând partidul lui Putin, Edinaia Rossia, partidele apropiate şi prietene Kremlinului – Partidul Comunist (Ziuganov), Partidul Liberal Democrat(Jirinovski), Rusia Justă (Mironov) şi Comuniştii Rusiei, dar şi doi candidaţi ai Yabloko.

Dar nu e vorba doar despre contestări, ci despre represiune directă. Liderii opoziţiei au fost arestaţi chiar înainte de protestul de sâmbătă. Navalny a fost arestat pe 24 iulie pentru că îndemna lumea să vină la proteste, fiind spitalizat pe 28 iulie pentru o reacţie alergică violentă, deşi Navalny nu a fost niciodată alergic şi se afla în custodia autorităţilor, în închisoare, deci responsabilitatea cade direct pe autorităţile ruse. Poliţia a percheziţionat casele a 8 lideri ai opoziţiei pe 27, cu o zi înainte de proteste, iar 5 dintre ei – Sobol, Yashin, Gudkov, Ivan Zhdanov şi Yulia Galyamina – au fost arestaţi înainte de proteste, eliberaţi ulterior şi rearestaţi după ce au participat la protest.

Reacţia poliţiei a fost cel puţin la fel de violentă şi făcută parcă pentru a descuraja orice ieşire în stradă. În afara celor 1388 de persoane arestate, cele mai strigătoare la cer au fost bătăile cu bastoane aplicate atât protestatarilor, cât şi observatorilor, mass mediei şi privitorilor de pe margine la protest. E vorba despre intrarea direct în mulţimea de spectatori ai protestului, bătaia fără nici un discernământ şi cu o violenţă extremă – să nu mai stea în preajma protestelor – şi trântirea la pământ, arestarea, urcarea în dube şi trimiterea spre locurile de detenţie.

Fireşte că Putin nu poate aresta întreaga Rusie. Dar aceste gesturi extreme îi sunt familiare, deşi numărul celor arestaţi este cu adevărat foarte ridicat, iar violenţa aplicată trădează scopul de descurajare a protestelor. Totuşi acţiunile trădează clar lipsa de susţinere publică tot mai accentuată a autorităţilor ruse, frica de proteste şi de inflamarea lor. Scoaterea din cursă a candidaţilor Opoziţiei, într-o Rusie în care comunicarea şi media e complet controlată, inclusiv Internetul, trădează frica de a candida singur şi de a ajunge pe poziţia a doua. Cu o încredere de 30% - până la criticarea direct a institutelor de sondare care l-au dat imediat la un procent dublu – Vladimir Putin se află la un minim la carierei, şi chiar cei care formal îl susţin, contest sistemul său şi oamenii din jur, în timp ce solicit schimbări masive.

Criticile pentru violenţe au fost virulente, invocându-se încălcarea dreptului la întrunire, dreptului la proteste, dreptului la opinie. Au reacţionat ambasada SUA la Moscova, vorbind despre violenţa disproporţionată şi utilizarea forţei „pentru a submina dreptul cetăţenilor de a participa la procesele democratice“, în timp ce Serviciul pentru Acţiune Externă al UE a criticat acţiunile poliţiei împotriva demonstranţilor paşnici, a figurilor proeminente ale Opoziţiei şi a jurnaliştilor care „subminează, împreună cu raidurile la domiciliile liderilor opoziţiei şi la sediile de partide, libertăţile fundamentale de expresie, asociere şi întrunire publică“.

Următoarele proteste sunt anunţate la Moscova şi în întreaga Rusie sâmbăta următoare, pe 3 august.