Deputat rus: Rusia poate scoate ţările baltice din NATO dacă renunţă la recunoaşterea suveranităţii lor
0
Deputatul Dumei de Stat, Evgheni Fedorov, a declarat unui portal de ştiri leton că anularea deciziei Rusiei de a recunoaşte statele baltice ca suverane ar crea temeiuri legale pentru a forţa alianţa să revină la graniţele din 1997, relatează Fox News.
„Carta NATO conţine clauza a şasea, potrivit căreia teritoriile în litigiu nu pot fi incluse în alianţă. De îndată ce teritoriile ţărilor baltice vor fi recunoscute ca disputate, asta va deveni baza excluderii ţărilor baltice din NATO", a spus Fedorov.
Săptămâna trecută, Fedorov a introdus o legislaţie care vizează suveranitatea Lituaniei, prin care se pretinde ţara părăsit ilegal Uniunea Sovietică în urmă cu mai bine de trei decenii.
Lituania a devenit prima republică care a anunţat că îşi va restabili independenţa faţă de URSS, în martie 1990, după 50 ani în care s-a aflat sub control sovietic.
Preşedintele Mihail Gorbaciov a recunoscut suveranitatea Lituaniei în septembrie 1991.
Fedorov a susţinut că Lituania a fost prima ţintă NATO a Rusiei, deoarece reprezenta cea mai mare ameninţare pentru Moscova, fiind „poarta NATO în Ţările Baltice”.
„Comandantul şef a stabilit că „liniile noastre roşii” se întind de-a lungul graniţelor NATO din 1997. Ceea ce înseamnă că trebuie, cel puţin, să împingem NATO dincolo de graniţele fostei Uniuni Sovietice”, a spus el referindu-se la perioada de dinainte ca naţiunile est-europene să fie invitate să se alăture alianţei.
Lituania, Letonia şi Estonia, care au graniţe comune cu Rusia sau Belarus, s-au alăturat alianţei NATO în 2004. Singurele naţiuni care s-au alăturat între 1997 şi 2004 sunt Polonia, Ungaria şi Republica Cehă. Rusia a cerut în repetate rânduri dezarmarea acestor naţiuni – o mişcare pe care NATO a respins-o categoric.
„Dacă ţările nu reprezintă o ameninţare, atunci nu vom schimba nimic în privinţa lor - va exista în continuare pace şi prietenie”, a declarat deputatul rus.
Fedorov a ameninţat că în măsura în care Rusia decide să inverseze recunoaşterea statelor baltice independente, atunci NATO ar trebui să le scoată din alianţă sau să accepte că „va începe un al treilea război mondial”.
NATO nu a comentat public potenţiala mişcare a Rusiei de a abroga recunoaşterea suveranităţii statelor baltice.
Miercuri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a angajat să susţină eforturile de securitate în cadrul alianţei şi nu numai.
„Obiectivele preşedintelui Putin depăşesc Ucraina şi acesta este motivul pentru care trebuie să oferim sprijin Ucrainei, dar şi să ne consolidăm descurajarea şi apărarea, nu în ultimul rând în partea de est a Alianţei”, a spus el reporterilor.
într-un lung interviu din mai 2014, Fedorov a prezis în mod fals o lovitură de stat violentă la Moscova şi în Rusia, organizată de puterile occidentale, adică o „revoluţie colorată” finanţată de SUA şi UE în colaborare cu „Coloana a 5-a” locală. Scopul unei astfel de „revoluţii” ar fi fost acapararea resurselor naturale ale Rusiei, după distrugerea Federaţiei ca atare, ceea ce ar duce la o reducere dramatică a populaţiei, ca urmare a războiului civil, a sterilizării copiilor, a agendei LGBT, a foametei etc. , „cum s-a întâmplat cu indienii americani şi cu afro-americanii în perioada sclaviei şi segregării”. Asta ar fi o continuare a politicii NATO faţă de ţările fostului Pact de la Varşovia. Cu toate acestea, a afirmat el, republicile populare din Doneţk şi Lugansk (cunoscute în mod colectiv şi sub numele de Novorossia) au fost o piedică în calea strategiei NATO şi un semn al reacţiei populare împotriva imperialismului SUA-UE, capabile să încurajeze alţi foşti cetăţeni URSS din Ucraina să se elibereze de guvernul de la Kiev şi să îndepărteze cursul evenimentelor de sub dominaţia lumii occidentale.
Se încarcă comentariile...
