Decăderea unui gigant energetic: Gazprom, de la imperiu de sute de miliarde la doar o „umbră financiară“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
De ce compania cu cele mai mari rezerve de petrol şi gaze naturale care operează din vecinătatea celor mai mari consumatori mondiali – Uniunea Europeană şi China – se descurcă atât de rău? FOTO AP
De ce compania cu cele mai mari rezerve de petrol şi gaze naturale care operează din vecinătatea celor mai mari consumatori mondiali – Uniunea Europeană şi China – se descurcă atât de rău? FOTO AP

Nu cu mult timp în urmă, Gazprom, conglomeratul energetic controlat de stat, a fost cea mai puternică armă geopolitică a Rusiei. Însă acum, acele zile par o amintire îndepărtată: Gazprom a ajuns o umbră financiară, notează eurasianet.org.

Viteza cu care a decăzut Gazprom a fost şocantă. În mai 2008, la punctul culminant al companiei, valoarea sa ajunsese la 367,27 miliarde de dolari, fiind astfel una dintre cele mai valoroase companii pe plan mondial, potrivit unui studiu realizat de „Financial Times“. Directorul executiv al Gazprom, Alexander Medvedev, a preconizat, în mod frecvent, că într-un singur deceniu, gigantul energetic ar putea valora un trilion de dolari.

Una dintre cele mai grave decăderi, şi ca valoare şi ca producţie

Acea preconizare pare acum o nesăbuinţă. Din 2008, valoarea Gazprom s-a prăbuşit. De pe 3 august 2015, Gazprom este cotat acum la doar 51,12 miliarde de dolari. Cu doar patru ani în urmă, în aprilie 2011, cifra era de 194,5 miliarde. Nicio altă companie din lume care se află în topul 5.000 nu a suferit o cădere mai gravă, susţine Bloomberg.

Indicatorii sugerează că Gazprom nu a atins încă cel mai de jos prag, iar această nesiguranţă ridică întrebări despre supravieţuirea sa. În timpul primelor două trimestre ale lui 2015, producţia de gaz natural a Gazprom a scăzut cu 12,9%. Mai mult, Ministerul Dezvoltării Economice din Rusia prezice că producţia anuală va scădea la 414 miliarde de metri cubi, cel mai scăzut nivel din istoria Gazprom şi mult sub ţinta companiei pentru 2015, care era de 485 de miliarde de metri cubi. 

Anul trecut, producţia a scăzut cu 9%, la 444 miliarde de metri cubi, cifră care, la acea vreme, era cea mai mică înregistrată. Experţii prevăd că producţia Gazprom va rămâne scăzută în următorii câţiva ani.

Nu doar producţia o duce greu, şi profiturile din exporturi au suferit o lovitură dură. În timpul primelor cinci luni ale lui 2015, profitul din exporturi a scăzut cu 35,8%, la 18, 77 miliarde de dolari, potrivit serviciului vamal federal al Rusiei. Anul trecut, venitul net al companiei a scăzut de peste şapte ori, cifră calculată în ruble: la 159 de miliarde de ruble de la 1,139 miliarde de ruble în 2013. În dolari, scăderea este de 12,5 ori, la 2,8 miliarde de dolari, de la 34,8 miliarde înregistrate în 2013.

Gazprom continuă să fie principala armă geopolitică a Rusiei, în detrimentul afacerilor

Ce s-a întâmplat? De ce compania cu cele mai mari rezerve de petrol şi gaze naturale care operează dintr-o ţară ce se învecinează cu cei mai mari consumatori mondiali – Uniunea Europeană şi China – se descurcă atât de rău?, se întreabă eurasianet.org.

Kremlinul, care controlează „gigantul“ Gazprom, tinde să dea vina pe scăderea bruscă a preţurilor petrolului şi pe „iernile calde“. Totuşi, ExxonMobil şi Petro China, competitorii Gazpromului din 2008, au rămas pe primele locuri. 

În ceea ce priveşte scăderea cererii din cauza „iernilor calde“, deşi furnizarea ruşilor către Europa Occidentală s-a micşorat, Norvegia şi-a mărit cota de piaţă şi, pentru prima dată, a învins Rusia într-un mod semnificativ, cu peste 50 de procente, în termeni de furnizare în ultimul trimestru al lui 2014 şi în primul trimestru al lui 2015, conform ultimelor date citate de eurasianet.org.

Experţii spun că principala problemă a Gazpromului este că, în continuare, serveşte ca principala armă geopolitică a Kremlinului, în loc să-i fie permis să fie pur şi simplu o întreprindere comercială. Administraţia prezidenţială continuă să forţeze compania să servească intereselor sale politice. 

Printre exemple se numără faptul că Gazprom a achiziţionat mijloace media majore în Rusia care s-au transformat în portavocea Kremlinului, bruscând şi cumpărând loialitatea statelor învecinate pentru beneficiul geopolitic al Moscovei. Un alt exemplu este sponsorizarea extravagantelor Jocuri Olimpice de la Soci.

Exemple riscante pentru Rusia: Ucraina şi China

Şi mai ameninţător pentru companie este că administraţia Putin continuă să forţeze Gazprom să implementeze noi proiecte care sunt „importante din punct de vedere geopolitic“, dar riscante din punct de vedere financiar. Două exemple proeminente ale acestei tendinţe sunt proiectele care vizează Ucraina şi China.

Sponsorizarea Kremlinului a separatiştilor din estul Ucrainei a costat Gazpromul foarte mult. Exporturile în Ucraina au scăzut de la 36,4 miliarde de metri cubi în 2010, la 3,7 miliarde de metri cubi în timpul primelor şase luni ale lui 2015, înainte de a se opri complet pe 1 iulie 2015.

Eforturile Moscovei de a instaura o blocadă energetică împotriva Ucrainei, în 2014-2015, nu au funcţionat, dar au sfârşit prin a costa Gazprom aproape 6 miliarde de dolari în termeni de pierderi de profit şi din cauza amenzilor, în timp ce „împingea“ clienţii europeni să-şi diversifice importurile energetice.

Moscova încă vrea să pună capăt tranzitului gazului prin Ucraina (sau măcar să reducă de la 60-62 de miliarde de metri cubi în 2014, la 10-30 de miliarde) până în 2019. Alternativa pentru Rusia este să trimită gazul prin Turcia şi prin două noi gazoducte ale reţelei North Stream. Analiştii nu sunt încântaţi de planurile Rusiei, văzându-le mai degrabă decizii politice, decât economice.

Costurile estimate pentru două noi linii de transport ale North Stream sunt de 10,9 miliarde de dolari, în timp ce prima dintre cele patru linii ale Turkish Stream ar putea costa 3,6 miliarde de dolari. Astfel, costul total al proiectelor, fără a lua în considerare depăşirile eventuale, vor ajunge la aproximativ 25,4 miliarde de dolari.

În afară de costurile de construcţie, costul tranzitului prin North Stream pare să fie mult mai scump decât prin Ucraina. Experţii estimează că în 2014, costurile de tranzit ale Gazpromului pe o mie de metri cubi prin North Stream costau 43 de dolari, comparativ cu 33 de dolari prin Ucraina.

China – un acord riscant pentru Gazprom

Când vine vorba de promisiunile făcute exporturilor chineze, veştile pentru Gazprom nu sună mai bine. Iniţiat, când afacerea de 400 de miliarde de dolari, pe 30 de ani, a fost anunţată în mai 2014, totul a fost văzut ca un câştig geopolitic major pentru Putin şi Rusia. Însă detaliile acordului rămân secrete, sugerând că nu prea sunt veşti bune pentru Gazprom prevăzute în el. Informaţia limitată care a ieşit la iveală susţine această teorie.

Proiectul este scump, costurile fiind estimate de la 55 de miliarde de dolari, cele menţionate de Kremlin, până la 100 de miliarde de dolari, date de specialiştii Gazprom. Mai mult, Gazprom se pare că ar fi obligat să acopere costurile construirii infrastructurii pentru extragere, procesare, stocare şi livrare gaz către China. 

China ar fi trebuit, iniţial, să ajute cu o plată de 25 de miliarde de dolari, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Între timp, Gazprom a trecut mai departe cu proiectul şi a împrumutat bani, crescând astfel preţul şi riscurile. Riscant este şi faptul că proiectul are anumite provocări tehnologice, inclusiv terenul dificil de-a lungul rutei plănuite.

Îngrijorări pentru viitorul apropiat

În timp ce iniţial acordul a fost estimat la peste 400 de miliarde de dolari pentru Gazprom, oficialii estimează că profiturile ar putea fi mult mai mici din cauza preţurilor scăzute ale petrolului. Un baril de petrol costa aproximativ 100 de dolari la momentul semnării acordului. Acum, preţul este de aproximativ 50 de dolari pe baril.

Analiştii de la Merril Lynch estimează că Gazprom trebuie să vândă gaz Chinei la un preţ de 340-380 de dolari pe o mie de metri cubi, doar pentru a face un mic profit. Totuşi, acum, Gazprom primeşte aproximativ 200 de dolari pentru exporturile de gaze. De exemplu, pentru al treilea trimestru, Gazprom facturează Republica Moldova cu 210 dolari. Cu profiturile care vor scădea, posibil, la aproximativ 200 de miliarde de dolari, şi cu costurile de construcţie de 100 de miliarde sau chiar mai mult, acordul cu China se poate dovedi dăunător pentru Gazprom.

Per total, preţul unor noi gazoducte dictate de geopolitică ar putea depăşi 125 de miliarde de dolari, sau de aproximativ 2,5 ori mai mult decât cotarea curentă pe piaţă a Gazpromului. Dată fiind situaţia financiară a companiei, directorii Gazprom au multe lucruri de care să fie îngrijoraţi în viitorul apropiat, conchide eurasianet.org.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite