De ce oligarhii îi rămân loiali lui Vladimir Putin în ciuda sancţiunilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO SHUTTERSTOCK
FOTO SHUTTERSTOCK

În lumea oligarhilor lui Putin, lucrurile sunt rareori ceea ce par, scrie Linette Lopez în Insider. Când miliardarul şi oligarhul rus  Roman Abramovici, aflat la Kiev în calitate de mediator neoficial al discuţiilor de pace, a început să aibă simptome de decojire a pielii şi de vedere în ceaţă l-ar fi întrebat pe doctor: „Murim?”

Otrăvirea este una din metodele favorite ale Kremlinului. Substanţele toxice lasă urme vizibile, transmiţând un mesaj răspicat de la Moscova: putem doza letal şi nu poţi face nimic în privinţa asta. De aceea probabil că Abramovici nu avea cum să fie prea surprins. Poate că a fost la momentul şi locul nepotrivit şi doar o victimă colaterală, care s-a întâmplat să fie lângă ţintele ucrainene reale. Sau poate că a fost ceva intenţionat, o avertizare că nu se poate întinde mai mult decât doreşte Putin.

Scriitorul şi criticul regimului de la Kremlin Bill Browder a pus la îndoială relatările că Abramovici ar fi fost otrăvit, sugerând că e posibil ca acesta să fi inventat totul pentru a demonstra că relaţiile dintre el şi Kremlin sunt distante. 

„Oligarhii sunt bogaţi cu permisiunea şi la discreţia lui Vladimir Putin”, spune Browder care a făcut lobby pe lângă guverne din întreaga lume să sancţioneze oligarhii din cercul intim al lui Putin. Oligarhii nu sunt oameni de afaceri în sensul sistemului capitalist şi nici atât egalii lui Putin. Ei slujesc Kremlinul, iar Putin este Kremlinul.

„În orice moment şi din orice motiv, el poate decide să le ia banii, libertatea şi viaţa .A făcut-o de nenumărate ori, provocând unde de şoc în comunitatea oligarhilor. Niciunul nu are curajul să îl confrunte indiferent în ce formă”.

Clubul băieţilor

Lumea Occidentală caută orice scânteie de speranţă că va exista un sfârşit al atacului Rusiei asupra Ucrainei.  În ciuda faptului că a impus sancţiuni devastatoare asupra economiei ruse şi liderilor săi, Putin se încăpăţânează. Experţii o spun însă limpede - speranţa că cineva l-ar putea influenţa nu este modul cum funcţionează Rusia. Oameni ca Abramovici pot fi apropiaţi de Kremlin însă asta doar pentru că îi ţine sub papuc.

Abramovici şi-a petrecut aproape toată maturitatea făcând parte dintr-un club exclusivist al miliardarilor. Unii dintre membri au fost suficient de norocoşi şi agresivi să ia o parte din bogăţiile ţării pentru ei pe măsură ce URSS se risipea în anii 1991. Alţii s-au îmbogăţit mai târziu, după ce au devenit membri în cercul intim al lui Putin, acceptând să conducă companiile pe care le-a dat lor drept fiefuri. A fi un oligarh rus este o ocupaţie luxoasă, dar şi una periculoasă, scrie Linette Lopez.

Abramovici a muncit să rămână în graţiile lui Putin. Când Putin a preluat puterea în Rusia în 2000, a schimbat regulile clubului oligarhilor. Primul val de oligarhi se amesteca în diferite moduri în afacerile de stat sub preşedintele Boris Elţîn iar Putin voia să-i vadă afară din politică. Puteau sustrage în continuare din resursele statului şi să-şi afişeze bogăţia pe Riviera Franceză sau în vilele din Italia. Dar ei îl vor  sluji de acum înainte pe Putin şi statul său. Vor admite faptul că averea şi siguranţa lor au ca sursă acea protecţie. Şi vor fi disponibili să-i facă servicii prin lume.

Nu este uşor să le pui în vedere unor grupuri de oameni bogaţi şi puternici că nu mai au voie să facă ce vor. Dar Putin a ştiut că îi poate struni dându-le o lecţie de violenţă. De-a lungul anilor, un număr de membri ai acestui club s-au trezit încarceraţi, exilaţi, posibil otrăviţi sau asasinaţi în mod misterios.

Cei care au scăpat, precum Abramovici, au reuşit după ce au evitat cu precauţie să mânie Kremlinul. Abramovici a contribuit la susţinerea regimului sprijinind măsurile timpurii ale lui Putin prin care Rusia să devină mai puţin democratică, şi deţinând acţiuni la staţiile de propagandă menite să menţină obedienţa populaţiei. Asta i-a permis lui Abramovici să acumuleze o avere fabuloasă. În 2005, a vândut compania petrolieră Sibneft statului rus contra sumei de 13 miliarde de dolari după ce o cumpărase de la guvern pentru doar 200 de milioane. E loial Kremlinului pentru că n-are încotro.

Naşterea oligarhiei ruse

Puterea oligarhilor s-a născut din haosul Rusiei post-sovietice. În 1995 - ca să arate lumii că privatizează economia, dar şi ca să strângă bani pentru propria campanie electorală, Elţîn a pus în aplicare programul împrumuturi contra acţiuni. Noilor bancheri şi oamenilor de afaceri din Rusia - sau cel puţin celor prietenoşi faţă de Elţîn şi cercul său intim numit „Familia” - li s-a permis să cumpere întreprinderi gigantice de stat pentru o nimica toată ca ulterior să le revândă guvernului rus la preţuri năucitoare. Averea oligarhilor îşi are rădăcinile în relaţii şi favoruri.

Sub Elţîn politica rusă a fost de tipul „gratis pentru toţi”, oligarhii lucrând din toate puterile pentru interesele afacerilor lor. Titani media precum Boris Berezovski în special au acumulat o putere enormă, mi-a spus jurnalistului din Georgia Michael Wasiura, scrie Linette Lopez. Aveau puterea să-şi pună canalele TV în spatele oricărui candidat ar fi dorit. 

„Având aceste centre independente de putere şi bogăţie, de fapt aveai competiţie în sistem”, spune Wasiura.

În plus, să faci afaceri în Rusia în anii 1990 era o treabă extrem de violentă, cum Abramovici însuşi a admis într-un tribunal din Londra, în 2011. Aveai nevoie de o conexiune cu Familia să poţi supravieţui - pentru Abramovici aceasta era Berezovski.

„Nu se putea cataloga drept prietenie sau asociere în afaceri”, spunea Abramovici - era ceva mai sinistru şi specific acelor vremuri lipsite de lege. 

„Cuvântul rusesc care descria natura relaţiei lui cu mine era 'krysha’, termenul pentru acoperiş”, a explicat Abramovic. A fi protectorul cuiva putea însemna „protecţie fizică sau politică”.

Abramovici a spus în mărturia sa că în schimbul protecţiei a plătit cheltuieli de la carduri de credit la avioane private. Dar asta i-a permis să se implice într-un număr de afaceri, inclusiv în industria periculoasă a aluminiului. „Grupările criminale” luptau pentru controlul profiturilor şi „zeci de oameni de afaceri” au fost ucişi. Dar în momentul când Familia l-a ridicat pe Putin, noul preşedinte rus a pus piciorul în prag: sub el va fi ordine.

Lecţie pentru oligarhi

În 2001, Putin a cerut ca toate luptele interne şi intrigile politice să înceteze. A invitat oligarhii la casa sa de vacanţă şi i-a anunţat că nu mai au voie să joace în politică. Putin pedepsise deja câţiva oligarhi între care Vladimir Gusinki, care i-a susţinut pe adversarii săi politici, şi pe Berezovski, care a fugit la Londra după ce şi-a folosit companiile media să-l facă de ruşine pe Putin.

Putin a pus presiune pe oligarhi  cu ajutorul legăturilor sale din serviciile de securitate ale Rusiei, a scris jurnalistul rus Mihail Zigar. I-a hărţuit percheziţionându-le birourile şi lansând anchete împotriva lor. Fost agent KGB, Putin şi-a ridicat cei mai loiali colegi din serviciile de securitate la statutul de oligarhi - ei au şi un nume, „siloviki”. Aşa şi-a consolidat Putin puterea politică. Asta a funcţionat bine şi pentru oligarhi, care au au intrat în joc - de pildă, la ordinele lui Putin Abramovci a devenit guvernator al provinciei din estul îndepărtat Ciukotka, ca apoi să cumpere clubul de fotbal Chelsea şi să fie primit în comunitatea de afaceri occidentală.

Potrivit unui avertizor, povestea modului cum a reuşit Abramovici să fie în graţiile Kremlinului şi simultan să opereze în străinătate e una simplă: la scurt timp după ce Putin a devenit preşedinte, i-a cumpărat un iaht.

Pe de altă parte, acelor oligarhi care au încercat să-l sfideze pe Putin nu le-a mers prea bine. Un oligarh în special, şi anume Mihai Hodorokovski - în 2003 cel mai bogat din rusia şi CEO-ul Iukos, cea mai mare companie petrolieră privată din ţară - nu a priceput mesajul nici după avertismente. După un raport al unui think-tank cum că s-ar afla în fruntea unor oligarhi ce conspiră împotriva guvernului a fost arestat şi închis 11 ani. Stabilit în străinătate, Hodorokovski  a creat Dossier Center, un proiect investigativ menit să expună legăturile între oligarhi şi Kremlin.

"Ei şi-au folosit bogăţia ca o extensie a politicii externe a Kremlinului, a scris el numind oligarhii, în contextul invadării Ucrainei, „agenţi financiari ai regimului” în ţări din întreaga lume.

„Indiferent dacă ţările occidentale aleg să înţeleagă sau nu – şi se pare că s-au trezit în sfârşit la această realitate – Putin există într-o stare de război cu Occidentul, iar oligarhii sunt avanposturi financiare în războiul său”.

Chiar şi oligarhii care trăiesc mai mult în afara Rusiei îi sunt îndatoraţi, iar Putin se asigură că ei înţeleg asta. Distanţa contează prea puţin. Mihail Fridman şi Petr Ave s-au îmbogăţit sub umbrela Familiei. În 2013, şi-au vândut acţiunile TNK-BP către Rosneft, şi-au mutat afacerea la Londra şi s-au integrat în mediul de afaceri occidental. Ambii au fost sancţionaţi de UE în martie. Au considerat sancţiunile nedrepte, motivând că legăturile lor cu Putin au fost o obligaţie necesară pentru a-şi menţine o afacere importantă - Alfa Bank.

Mărturia lor în ancheta Mueller le contrazice afirmaţiile. Aven a dezvăluit că Putin i-a cerut să găsească o poartă de intrare spre viitoarea administraţie Trump, iar el i-a spus că a încercat şi a eşuat. 

Potrivit raportului lui Mueller, Aven a mai spus că el şi alţi aproximativ 50 de oligarhi s-au întâlnit trimestrial cu Putin şi că orice indicaţii date de Putin la aceste întâlniri erau „directive implicite” şi că „ar fi existat consecinţe pentru Aven dacă nu le-ar fi urmat ".

„Oligarhii îndeplinesc o serie de funcţii”, a spus Browder. „Cel mai important este administrator şi custode pentru fondurile offshore ale lui Putin. Ei mai investesc bani în orice proiect cerut de Putin. Şi execută operaţiuni pentru serviciile de informaţii străine".

Cu cât legăturile unui oligarh cu Rusia sunt mai puternice, cu atât este mai probabil ca ei să-i facă favoruri lui Putin. Oleg Deripaska, de exemplu, a făcut bani câştigând războaiele aluminiului în anii 1990 şi în cele din urmă a devenit preşedintele Rusal, al doilea producător de aluminiu din lume. Dar, spre deosebire de colegii săi din acea epocă, care şi-au mutat locul afacerii în aşa-numitul Londongrad, multe dintre activele lui Deripaska rămân în Rusia. În 2018, Trezoreria SUA l-a sancţionat pentru o varietate de acte legate de munca murdară a lui Putin, „ acţionând sau  pretinzând că acţionează pentru sau în numele, direct sau indirect, al unui înalt oficial” din guvernul Rusiei.

„După mai bine de două decenii la putere, Putin este mai mult decât un om. El este centrul unui sistem pe cât de ordonat, pe atât de corupt. Mulţi ruşi, precum Abramovici, îşi amintesc de infernul din anii '90 şi îl văd pe Putin ca fiind singura forţă care stă între Rusia de atunci şi Rusia de acum. Mass-media de stat arată foarte clar că orice îndepărtare de Putin este o întoarcere către anarhie. Acesta este motivul pentru care nici măcar un eveniment cataclismic precum atacul asupra Ucrainei nu a reuşit să-i trezească pe oligarhii Rusiei din starea lor de somnambulism.

Pentru ca oligarhii care au prosperat sub Putin să i se împotrivească, ei ar trebui să-şi găsească un tip de curaj de care puţini oameni de-a lungul istoriei au fost în stare. Se vor repezi într-un abis. Dacă nimeni nu îi urmează, nu vor avea nicio scăpare şi foarte puţine locuri unde să se ascundă. În Occident, când cineva se opune conducerii statului, poate încerca să se înarmeze cu puterea legii. Dar în Rusia, Putin este legea şi toţi oligarhii o ştiu. S-a asigurat de asta”, conchide Linette Lopez în Insider. 

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite