De ce îşi face Putin Gardă Naţională

Vladimir Putin reformează radical organele însărcinate cu aplicarea legii în Rusia. În urma unei ample reforme, preşedintele rus va avea la dispoziţia sa o Gardă Naţională, în timp ce Ministerul de Interne va fi recompensat cu două structuri federale. Unii experţi avertizează că liderul de la Kremlin pregăteşte de pe acum terenul pentru reprimarea unor eventuale manifestaţii generate de adâncirea crizei economice în Rusia.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi înfiinţarea unei Gărzi Naţionale în Rusia în urma unei reorganizări a trupelor din cadrul Ministerului de Interne. Noua structură federală va fi condusă de un fost bodyguard al liderului de la Kremlin şi se va ocupa, oficial, de combaterea terorismului şi a crimei organizate, dar şi cu menţinerea ordinii publice.

„Decizia a fost luată. Vom înfiinţa o nouă structură federală în cadrul puterii executive, şi anume o Gardă Naţională“, a declarat Vladimir Putin după o reuniune cu ministrul de Interne Vladimir Kolokolţev, şeful Serviciului Federal Antidrog Viktor Ivanov şi adjuncta şefului Serviciului Federal pentru Migraţie Ekaterina Egorova.

Garda Naţională va fi creată „în baza unor trupe ale Ministerului de Interne“ şi se va afla în subordinea preşedintelui Federaţiei Ruse, a precizat el.  

Noua structură federală va desfăşura activităţi specifice unităţilor de elită ale poliţiei şi forţelor antirevoltă, urmând să fie responsabilă mai exact de lupta împotriva terorismului şi a crimei organizate, dar şi cu menţinerea ordinii publice, potrivit preşedintelui rus.

După ce a făcut acest anunţ, liderul de la Kremlin l-a numit la conducerea Gărzii Naţionale pe Viktor Zolotov, actualul comandant al trupelor Ministerului de Interne.

Conform presei ruse, care relatează pe larg subiectul, Zolotov va conduce o structură de forţă formată îndeosebi din forţele speciale OMON şi unitatea de elită SOBR, aflate până acum în subordinea Ministerului de Interne. Această structură extrem de puternică va număra aproximativ 430.000 de membri. De asemenea, Zolotov va face parte din Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse. Un decret în acest sens a fost semnat marţi de către Putin.

Pe de altă parte, Ministerul de Interne a fost recompensat cu două structuri federale, după trecerea Serviciului Federal pentru Migraţie şi Serviciului Federal Antidrog în subordinea sa.

Un rol represiv?

Opiniile referitoare la noile mutări ale lui Putin sunt împărţite, unii considerându-le fireşti şi în acord cu noile realităţi, alţii încadrându-le într-o mişcare de pregătire a terenului pentru reprimarea unor eventuale acţiuni de protest.

„Această reformă ar trebui să rezolve mai multe probleme majore: să crească nivelul de aplicare a legii, să optimizeze bugetul sistemului de aplicare a legii şi să elimine dublarea funcţiilor“, scrie publicaţia „Kommersant“.

„Strângem un pumn puternic, care va rezista la încercările unor forţe externe de a ne destabiliza ţara“, susţine politologul Evghenii Mincenko, citat de BBC, referindu-se la înfiinţarea Gărzii Naţionale.

În schimb, analistul politic Aleksei Makarkin atenţionează că ampla reformă este realizată în contextul unei crize economice profunde şi riscului apariţiei unor proteste de natură socială. Potrivit lui, discuţiile cu privire la înfiinţarea Gărzii Naţionale au început încă din 2012, după manifestaţiile din Piaţa Bolotnaia, la Moscova, iar Viktor Zolotov a fost pregătit special pentru a conduce noua structură de forţă din Rusia.

 „Nu există niciun dubiu asupra loialităţii“ lui Zolotov faţă de Putin, apreciază analistul rus, citat de BBC.

De fapt, această reformă intervine într-un context de înăsprire a măsurilor de securitate în Rusia, comentează agenţia France-Presse, subliniind că Putin a justificat intervenţia militară rusă din Siria, lansată în septembrie anul trecut, prin faptul nu-i aşteaptă pe terorişti în ţara sa, ci merge să-i lovească acolo unde operează în prezent. Apoi, în februarie acest an, liderul de la Kremlin a atras atenţia asupra unor „inamici străini“ care încearcă să sumbineze alegerile legislative programate în septembrie în Rusia şi a ordonat Serviciului Federal de Securitate (FSB, continuatorul serviciului secret sovietic KGB) să fie vigilent.

Potrivit unor experţi, autorităţile ruse se tem de izbucnirea unor proteste de natură socială odată cu adâncirea crizei economice şi apropierea alegerilor legislative.

„Criza economică continuă şi ar putea degenera într-una socială“, este de părere Konstantin Kalacev, directorul centrului Political Expert Group.

„Cu alte cuvinte forţele de securitate trebuie întărite şi pregătite pentru cea mai gravă situaţie“, subliniază expertul rus.

Garda Naţională nu a fost înfiinţată pentru reprimarea unor manifestaţii, afirmă purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov. Totuşi, el a recunoscut că membri ai noii structuri de forţă vor putea fi mobilizaţi în timpul unor manifestaţii şi le vor putea reprima pe cele ilegale.

Cine e Viktor Zolotov?

General-colonelul Viktor Zolotov, 65 de ani, este un apropiat şi un fost bodyguard al preşedintelui rus Vladimir Putin. Cei doi au colaborat strâns la începutul anilor ’90 la Primăria din Sankt-Petersburg, după care la FSB. Ulterior, Zolotov a fost bodyguardul lui Putin la preşedinţia Rusiei. În 2014, el a fost numit la conducerea trupelor Ministerului de Interne.

Viktor Zolotov (dreapta), „confidentul absolut“ al lui Putin FOTO imrussia.org

Opozantul rus Boris Nemţov, ucis în februarie 2015 la Moscova, spunea despre Zolotov că este „confidentul absolut“ al lui Putin, cei doi fiind văzuţi adesea împreună în deplasările preşedintelui rus şi la antrenamentele de judo ale acestuia.