De ce se află Crimeea în centrul intereselor strategice ale Rusiei
0Noul punct fierbinte în criza din Ucraina, Peninsula Crimeea reprezintă centrul intereselor strategice ale Rusiei, care şi-a asigurat influenţa asupra Caucazului şi vestului Europei prin Flota Mării Negre şi baza militară de la Sevastopol, unde sunt dislocaţi 10.000 de soldaţi ruşi.
Republică autonomă în cadrul Ucrainei, peninsula Crimeea este situată în sudul ţării, între Marea Neagră şi Marea Azov, şi este separată de Rusia la est prin strâmtoarea Kerci.
Ţarii ruşi şi elita sovietică obişnuiau să-şi petreacă vacanţele pe litoralul din sudul peninsulei, care rămâne şi în prezent un punct de atracţie pentru turişti, iar, în ultima vreme, a trezit interesul investitorilor, relatează BBC News Online.
Anexată de Imperiul rus în 1783, în timpul domniei împărătesei Ecaterina cea Mare, Crimeea a rămas în componenţa Rusiei până în 1954, când a fost transferată Ucrainei de liderul sovietic Nikita Hruşciov.
Etnicii ruşi sunt majoritari în Crimeea, în timp ce ucrainenii reprezintă un sfert din populaţie, iar tătarii musulmani aproximativ 12 la sută.
Aflată mai multe secole sub influenţa greacă şi romană, Crimeea a devenit în 1443 hanat al tătarilor, iar ulterior a intrat sub protectoratul Imperiului Otoman.
Teritoriul a fost centru al ambiţiilor imperiale rivale încă din secolul al 19-lea, ceea ce a provocat Războiul din Crimeea, când Marea Britanie şi Franţa au trimis trupe în peninsulă, pentru a stopa extinderea influenţei Rusiei în Balcani.
Eternul motiv de dispută între Kiev şi Moscova
Având statut de republică autonomă în cadrul Rusiei după Revoluţia bolşevică, Crimeea a fost ocupată de nazişti la începutul anilor 1940. Ulterior, tătarii din Crimeea au fost acuzaţi de colaborare de Stalin şi deportaţi în masă în Asia Centrală şi Siberia, în 1944. Mulţi dintre ei nu au supravieţuit, notează BBC Online. După prăbuşirea Uniunii Sovietice, tătarii au fost lăsaţi să revină în Crimeea. Un sfert de milion de tătari s-au întors în peninsulă la începutul anilor '90, într-un moment în care Ucraina independentă se confrunta cu o rată crescută a şomajului, iar condiţiile de viaţă reprezentau o problemă pentru toţi cetăţenii ţării.
Reîntoarcerea tătarilor a provocat tensiuni şi proteste legate de retrocedarea proprietăţilor, tema fiind în continuare un motiv de disensiuni în Crimeea.
Pe de altă parte, după ce Ucraina şi-a declarat independenţa, politicienii reprezentând comunitatea rusă din Crimeea au urmărit desprinderea de sub autoritatea Kievului şi au consolidat legăturile cu Rusia, printr-o serie de măsuri declarate neconstituţionale de autorităţile din capitală.
Pentru a pune capăt acestor tendinţe separatiste, Kievul a prevăzut clar în 1996 în Constituţie că peninsula are statutul de republică autonomă, reafirmând însă că legislaţia din Crimeea trebuie să fie în conformitate cu cea ucraineană.
Astfel, Crimeea are propriul Parlament şi Guvern, care are competenţe doar în domeniul agriculturii, infrastructurii publice şi turismului.
Dovadă a permanentelor tensiuni între comunităţile din Crimeea, tătarii au un Parlament propriu, dar neoficial, numit Mejlis, care promovează drepturile şi interesele etnicilor din regiune.
O importantă bază navală, portul Sevastopol găzduieşte Flota rusă a Mării Negre din perioada URSS. După prăbuşirea URSS, Flota a fost divizată între Rusia şi Ucraina.
Prezenţa Flotei ruse la Sevastopol a reprezentant un permanent motiv de tensiune între Rusia şi Ucraina. Astfel, în 2008, Ucraina, condusă în acel moment de preşedintele prooccidental Viktor Iuşcenko, a cerut Rusiei să nu folosească Flota rusă de la Marea Neagră în conflictul din Georgia.
De asemenea, un alt episod tensionat a fost legat de acordul privind staţionarea Flotei la Sevastopol. Kievul şi Moscova au semnat un acord care prevedea că Flota rusă va rămâne în portul Sevastopol din Ucraina până în 2017, dar, după alegerea prorusului Viktor Ianukovici la preşedinţia Ucrainei în 2010, Ucraina a acceptat extinderea acordului cu încă 25 de ani peste termenul stabilit iniţial, iar în schimb a primit gaz mai ieftin.
Ulterior, disputele au vizat dorinţa Kievului de a adera la NATO, proiect susţinut de fostul preşedinte Viktor Iuşcenko, dar abandonat de prorusul Viktor Ianukovici imediat după preluarea mandatului de preşedinte. De altfel, în 2006 etnicii ruşi au ieşit în stradă pentru a opri pregătirile pentru exerciţiile militare navale ale NATO în apropiere de Crimeea. O altă dispută a vizat, la sfârşitul anului 2003, strâmtoarea Kerci. Tensiunile s-au amplificat între Moscova şi Kiev după ce Rusia a început construirea unui dig pornind din peninsula rusească Taman până în apropiere de insula ucraineană Tuzla, din strâmtoarea Kerci. Insula Tuzla este considerată de importanţă strategică, deoarece permite controlul navigaţiei în strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Neagră de Marea Azov.
Dincolo de legăturile etnice şi lingvistice, Crimeea are un interes strategic major pentru Rusia.
În 2008, prezenţa militară rusă la Sevastopol se ridica la 10.000 de militari, potrivit RFI. Această prezenţă masivă în Marea Neagră îi permite Rusiei să-şi menţină influenţa asupra Ucrainei şi Caucazului, dar şi asupra vestului Europei, deoarece Moscova are asigurat un acces uşor la Mediterana. În plus, Flota rusă este şi o adevărată "mană cerească" pentru ucrainenii din Crimeea, în condiţiile în care Marina reprezintă "plămânul" economic, social şi cultural al Sevastopolului, ceea ce poate explica şi reticenţele cetăţenilor faţă de noua putere de la Kiev.
Citeşte şi:
Rusia a anunţat că va apăra „fără compromisuri“ drepturile compatrioţilor săi din Ucraina
Rusia va apăra drepturile compatrioţilor săi într-o manieră „puternică şi fără compromise“, a declarat joi Ministerul de Externe rus, în timp ce tensiunile se amplifică în Crimeea, singura regiune din Ucraina locuită preponderent de etnici ruşi, relatează Reuters.
VIDEO Adevărul Live: Pregătiri de război în vecinătatea României. Se va separa Crimeea de Ucraina?
Tensiunile în creştere din Republica Autonomă Crimeea au fost dezbătute la Adevărul Live de Dan Nicu, analist politic pe zona Europei de Est, de Marius Văcărelu, specialistul în geopolitică, de Cristian Unteanu, corespondentul la Bruxelles, şi de Ion M. Ioniţă, redactor-şef „Historia”, discuţie moderată de jurnaliştii Liviu Iolu şi Călin Nicolescu.
Crimeea, noua ambiţie a Rusiei, pregătită pentru investiţii masive
Guvernul rus a creat un program de investiţii în valoare de cinci miliarde de dolari destinat întreprinderilor ruse din Crimeea, republică autonomă rusofonă din sudul Ucrainei, afectată în prezent de tensiuni separatiste, relatează cotidianul rus „Kommersant”.
Vladimir Putin a declarat stare de alertă pentru trupele armate ruse şi a mobilizat avioane de luptă la graniţa cu Ucraina. La intrarea în Simferopol, capitala peninsulei Crimeea, se află tancuri ruseşti care „aşteaptă paşnic pe marginea drumului”. Parlamentul şi Guvernul peninsulei au fost ocupate de grupuri pro-ruse, cu arme automate. Noaptea trecută, mai multe trupe şi echipamente militare au plecat din portul Sevastopol.
Rusia anunţă că-şi consolidează prezenţa militară în Crimeea pentru „protejarea flotei”
Rusia a decis să consolideze protecţia flotei sale din Crimeea, republică autonomă rusofonă din sudul Ucrainei devastată de tensiuni separatiste, a anunţat miercuri ministrul rus al Apărării, citat de AFP.
Precedentul Osetia de Sud. Urmează Crimeea?
Un rapel necesar: conflictul ruso-georgian din 2008. A fost declanşat după declaraţia unilaterală de independenţă a acestei provincii georgiene cu o majoritate de locuitori de origine rusă. Rezultatul a fost o victorie fulgerătoare a armatei ruse care se află şi azi în zonă, Osetia de Sud fiind separată complet, de facto, de Georgia, cu puţine şanse de restabilirea a suveranităţii georgiene asupra teritoriului respectiv. Am reamintit acest episod urmărind acum dezvoltările neliniştitoare din zona Crimeii, scrie Cristian Unteanu, corespondent de presă la Bruxelles, pe blogul său de pe adevarul.ro.
Steagul Rusiei a fost dat jos de pe o clădire oficială din Simferopol, capitala Crimeei. Acesta a fost arborat acolo pentru o perioadă scurtă de timp de către protestatarii care cer în continuare un referendum asupra „statutului“ regiunii autonome.
Nave ruseşti au ajuns pe coasta ucraineană a Crimeii. Cresc temerile asupra unei invazii
Nave militare ruseşti transportând soldaţi au ajuns pe coasta ucraineană a peninsulei Crimeea, potrivit site-ului rus de informaţii flot.com, alimentând temerile experţilor că ar putea reprezenta începutul unei anexări a regiunii autonome ucrainene, Crimeea, de către Rusia, anunţă publicaţia online International Business Times.
Ucraina, Rusia, UE şi SUA: miza nescrisă a bătăliei
Totuşi, de ce există atîtea îngrijorări grave, tensiuni extreme şi nelinişti de securitate privind Ucraina? Este oare în joc numai şi numai destinul democraţiei în Ucraina şi miza este o integrare într-un orizont mediu de timp în UE? Sau, dincolo de ceea ce se petrece pe acestă scenă extrem de vizibilă, se desfăşoară o încleştare majoră de forţe, poate cea mai importantă de după căderea Cortinei de Fier?
„The Financial Times”: Rusia este pregătită pentru un război în Crimeea
Un înalt funcţionar de la Moscova a declarat sub protecţia anonimatului că Rusia este pregătită să lanseze o ofensivă militară în Crimeea, republică autonomă din Ucraina, pentru a interveni în favoarea populaţiei ruse majoritare şi pentru a-şi apăra bazele militare.
Se încarcă comentariile...
