Cum se vede de la Moscova aderarea Transnistriei la Federaţia Rusă

Şeful administraţiei nerecunoscute de la Tiraspol Evgheni Şevciuk FOTO Arhivă

După etapa criticilor, demersul lui Evgheni Şevciuk de rupere totală a Transnistriei de Republica Moldova şi integrarea ei în Federaţia Rusă a trecut în etapa speculaţiilor. Dacă unii îl văd ca o încercare a acestuia de revenire în sondaje înainte de „alegerile prezidenţiale“ din regiunea separatită moldovenească din stânga Nistrului, un deputat rus semnalează că este vorba de un act de influenţare a politicii de la Chişinău.

Sub îndemnul „patria noastră este Rusia“, Evgheni Şevciuk, care îndeplineşte din 2011 funcţia de preşedinte al autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, a semnat la 7 septembrie un decret privind punerea în aplicare a rezultatelor referendumului din 17 septembrie 2006, la care 97% dintre transnistreni au votat pentru independenţa regiunii lor şi aderarea ei la Rusia. O „comisie de stat“ urmează să fie înfiinţată în maxim două săptămâni pentru a se apuca de treabă începând cu 1 noiembrie.

Un demers contestat deopotrivă la Chişinău şi la Tiraspol

În timp ce Kremlinul se face că plouă, demersul lui Şevciuk este contestat deopotrivă la Chişinău şi la Tiraspol, fiind văzut ca un act ostil pe de o parte şi ca o tentativă creştere a popularităţii de cealaltă parte.

Potrivit Biroului pentru Reintegrare de la Chişinău, decretul din 7 septembrie este nul, întrucât a fost emis de către o autoritate neconstituţională în baza unui referendum desfăşurat în mod ilegal pe o parte din teritoriului Republicii Moldova.

La rândul său, premierul moldovean, Pavel Filip, a condamnat decretul liderului separatist transnistrean, catalogându-l drept o acţiune electorală şi populistă.

Această idee are ecou la Tiraspol, unde cuţitele devin tot mai ascuţite înainte de aşa-zisele alegeri prezidenţiale din decembrie acest an, pe care Şevciuk riscă să le piardă.

Sovietul Suprem (forul legislativ, n. red.) de la Tiraspol intenţionează să conteste la Curtea Constituţională decretul lui Evgheni Şevciuk şi să se adreseze Kremlinului pentru a aplica sancţiuni împotriva acestuia. Anunţul a fost făcut de Galina Antiufeeva, vicepreşedinta Sovietului Suprem şi liderul partidului „Obnovlenie“ („Reînnoirea“), potrivit căreia Evgheni Şevciuk nu face altceva decât să lichideze „statalitatea Republicii Moldoveneşti Nistrene“ şi să pună în dificultate Rusia, care poate fi acuzată de pregătirea unei noi Crimee, scrie „Nezavisimaia Gazeta“.

Moscova a preferat să păstreze tăcerea asupra iniţiativei liderului separatist de la Tiraspol. Întrebat pe marginea acestui subiect, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să facă vreo declaraţie. El şi-a motivat refuzul de a comenta prin faptul că nu are informaţii privind bazele decretului semnat de Şevciuk.

Un demers pentru imagine?

Potrivit presei de peste Prut, demersul lui Şevciuk de integrare a Transnistriei în Rusia are loc pe fondul unei crize economice şi politice profunde în teritoriul pe care îl conduce, ceea ce i-a afectat popularitatea.

Cu câteva luni înainte de alegeri, favoritul „cursei prezidenţiale“ din regiunea moldovenească din stânga Nistrului este Vadim Krasnoselski, preşedintele Sovietului Suprem. Potrivit unui sondaj efectuat de un institut de sondare a opiniei publice din Rusia, peste 25% dintre trasnistreni ar vota pentru Krasnoselski, în timp ce aproximativ 14% l-ar alege pe Şevciuk pentru un nou mandat. De asemenea, Evgheni Şevciuk nu se mai bucură de sprijinul Kremlinului.

Planul Kozak, readus în actualitate cu subtilitate

Însă, potrivit unui deputat rus, demersul lui Şevciuk se înscrie de fapt într-un plan al Rusiei de a influenţa situaţia politică din Republica Moldova în contextul campaniei electorale pentru alegerea unui nou preşedinte.

„Este un semnal pentru Republica Moldova: «dacă nu veţi alege un preşedinte care să fie dispus să unească statul într-o federaţie, Transnistria va putea să se integreze în Federaţia Rus㻓, a subliniat, pentru lenta.ru, Oleg Paholkov, membru al Comisiei parlamentare pentru relaţii cu CSI din cadrul Dumei de Stat a Rusiei.

„Rusia speră că alegerile prezidenţiale vor fi câştigate de Igor Dodon, care vorbeşte în programul său despre unirea Găgăuziei şi Transnistriei într-o federaţie cu Republica Moldova. Acest lucru înseamnă, de fapt, renaşterea Planului Kozak, pe care Rusia l-a susţinut mereu şi care a fost îngropat de preşedintele (Vladimir) Voronin“, a precizat Paholkov.

Potrivit lui, dacă Planul Kozak nu va fi pus în aplicare, Transnistria s-ar putea desprinde total de Republica Moldova.

Tiraspolul şi-a proclamat „independenţa“ faţă de Chişinău pe 2 septembrie 1990, dar actul nu a fost recunoscut de comunitatea internaţională.