Cum reuşeşte Rusia să extindă Uniunea Vamală în spaţiul exsovietic

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aleksandr Lukaşenko, Nursultan Nazarbaiev şi Vladimir
Putin, preşedinţii statelor membre ale Uniunii Vamale FOTO AFP
Aleksandr Lukaşenko, Nursultan Nazarbaiev şi Vladimir Putin, preşedinţii statelor membre ale Uniunii Vamale FOTO AFP

Moscova se foloseşte de toate tertipurile ca să întărească legăturile cu fostele republici sovietice, pe care vrea să le includă în Uniunea Eurasiatică, concepută ca un pandant al Uniunii Europene.

Marţi seară, Kremlinul a dat peste cap planurile Bruxellesului, anunţând intrarea Armeniei în Uniunea Vamală liderată de Rusia, în care activează, deocamdată, două ţări exsovietice: Belarus şi Kazahstan. „Armenia a decis să se alăture Uniunii Vamale şi să facă paşii necesari ca să participe la formarea Uniunii Economice Euroasiatice“, se arăta în comunicat. Înainte să se întoarcă la Erevan, preşedintele armean a confirmat informaţia, însă a spus că vrea să păstreze relaţii bune cu UE. Pentru Bruxelles, a fost o surpriză de proporţii, având în vedere că Armenia urma să parafeze la summitul din noiembrie de la Vilnius un acord de asociere cu blocul comunitar. Din punct de vedere legal, o ţară membră a Uniunii Vamale nu poate avea acord de asociere şi liber schimb cu UE.

Alegere făcută sub presiune

Tot marţi seară, de la Kremlin, am aflat şi care e „cadoul“ de bunvenit în Uniune pentru Erevan. Putin a anunţat că societatea feroviară rusă RZD urmează să investească aproximativ 340 de milioane de euro în reţeaua de cale ferată din Armenia, iar compania electronucleară Rosatom va colabora cu experţii armeni ca să pună în funcţie singura centrală atomică din micuţa ţară. Totodată, Erevanul, în contextul unui conflict  cu Azerbaidjanul pe tema regiunii Nagorno-Karabah, are nevoie de Moscova, singura care îi poate garanta securitatea.

Diplomaţii europeni au primit vestea extinderii Uniunii lui Putin cu oarecare amărăciune. „Ştim că asupra Armeniei se fac presiuni incredible din partea Rusiei din cauza disputei cu Azerbaidjanul şi a enclavei Nagorno-Karabah. Armenia a fost şantajată ca să ia o astfel de decizie“, a declarat pentru „Radio Europa Liberă“ preşedintele comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European, Elmar Brok.

Remedierea unui „rău”

În 2005, Putin califica dizolvarea Uniunii Sovietice din 1991 drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX“, un rău pe care încearcă acum să-l remedieze aducând toate fostele republici sub aceeaşi umbrelă, cea a Uniunii Vamale.

Trei ţări deja au aderat la visul lui Putin, însă pe listă se află multe alte ţări, precum Ucraina şi Republica Moldova, care au simţit pe propria piele presiunile Moscovei despre care vorbeşte Brok. Viitorul, în viziunea liderului de la Kremlin, se numeşte Uniunea Eurasiatică, o construcţie politică a cărei bază se va pune în 2015.

Rogozin: „Sper că nu veţi îngheţa la iarnă!”

În urmă cu câteva zile, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a vizitat Chişinăul, unde a lansat câteva ameninţări deloc subtile, punând în gardă liderii moldoveni care vor să ia calea Occidentului. „Energia este importantă, mai ales că vine iarna. Sper că nu veţi îngheţa!“, le-a transmis Rogozin cinic, insinuând că Moscova va închide robinetul la gaze dacă Chişinăul semnează acordul cu UE la summitul de la Vilnius. De asemenea, Rogozin a schiţat deloc subtil cum va fi sancţionată Moldova: embargouri, pierderea Transnistriei şi impunerea de restricţii pentru imigranţi.

În momentul de faţă, Chişinăul este ameninţat cu restricţii din partea Rospotrebnadzor, serviciul sanitar rus, pentru vinuri, un precedent existând deja în 2006. Pierderile estimate pentru Republica Moldova, în urma embargoului impus în urmă cu şapte ani, au fost estimate la 200-300 de milioane de dolari.

Putin avertizează din nou Kievul proeuropean

Federaţia Rusă a impus, în ultimul timp, mai multe embargouri care au afectat grav economia unor ţări precum Ucraina, Polonia, Republica Moldova şi Georgia. De exemplu, în iunie 2011, regia sanitară rusă a impus interdicţii legumelor provenite din statele UE, ceea ce a afectat o afacere de 5,8 miliarde de dolari.

Cu embargouri este ameninţat şi Kievul, care pare să fugă de Răsărit, în timp ce Moscova încearcă să strângă laţul. Deşi bomboanele ucrainene au fost luate la puricat în Rusia şi ouăle produse la nord de România nu sunt primite la vânzare în Kazahstan, Viktor Ianukovici, liderul de la Kiev, continuă să-l sfideze pe Putin, fâcând presiuni asupra Parlamentului ca să adopte legile care sprijină eforturile proeuropene ale ţării.

În cel mai recent interviu acord, Putin a spus că semnarea unui acord de asociere UE – Ucraina ar genera probleme între Kiev şi Moscova. „Pe piaţa lor vor apărea produse străine, ce vor face cu ale lor? Suntem îngrijoraţi că acestea vor merge pe piaţa noastră (n.r. – a Uniunii Vamale), iar asta ar crea probleme pentru economia noastră“, a spus liderul de la Kremlin.


Citeşte şi:

Vladimir Putin nu se dă bătut în faţa UE şi îndeamnă Ucraina la o integrare din punct de vedere economic cu Rusia

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a îndemnat, sâmbătă, Ucraina, care încearcă să se apropie de Europa, la o integrare cu Rusia din punct de vedere economic, subliniind legăturile spirituale dintre cele două ţări ortodoxe, în cadrul unei celebrări religioase la Kiev, relatează AFP.

Visul neîmplinit al lui Vladimir Putin: Uniunea Eurasiatică

Realizarea Uniunii Eurasiatice din Scoţia până în Noua Zeelandă este una din sarcinile strategice ale preşedintelui rus Vladimir Putin. El şi-a manifestat, în nenumărate rânduri, intenţia de a duce la înfaptuire ideea eurasiatică. În acest sens, Putin a făcut mai multe declaraţii oficiale în care invita statele partenere să se alăture viitoarei Uniuni Eurasiatice.

Moscova priveşte spre Asia

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a prezentat, la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul unei întâlniri cu membrii Consiliului de Securitate rus, noua strategie de politică externă a Federaţiei Ruse.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite