Cu ce tip de rachete ne ameninţă Rusia

Cu ce tip de rachete ne ameninţă Rusia

Avione de luptă MIG-31,  purtând rachete Kinjal

În urma retragerii Statelor Unite de la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), Rusia ameninţă că nu va mai pune accent pe rachetele amplasate pe navele şi avioanele sale, ci se va axa pe cele amplasate terestru.

Preşedintele rus Vladimir Putin  a anunţat, pe 2 februarie,  un răspuns simetric la ieşirea din Statele Unite din Tratatul de dezmembrare a rachetelor cu rază mică şi medie de acţiune. În decursul următorului deceniu, Rusia va construi complexe terestre capabile să tragă asupra ţintelor inamice la distanţe cuprinse între 500 şi 5.500 kilometri. În vederea acestui lucru, armata rusă mizează pe următoarele tipuri de rachete:
 
În primul rând, preşedintele a cerut transferul rachetelor de croazieră model Kalibr de la nave, la sol. În plus, liderul de la Kremlin a cerut includerea tehnologiilor hipersonice, care vor ocoli toate sistemele antirachetă inamice existente.
 
"În prezent, rachetele de croazieră Kalibr sunt mândria armatei ruse. Raza de acţiune a fiecărei rachete este cuprinsă între 300 şi 2.600 de kilometri. Racheta Kalibr zboară spre ţintă nu pe o traiectorie balistică "de sus în jos", ci ocolind posibile obstacole întâlnite în cale, a explicat Vadim Koziulin, profesor la Academia Rusă de Ştiinţe Militare.
 
În deceniul următor se urmăreşte să echipeze fiecare dintre aceste rachete cu o încărcătură explozivă apropiată de cea a unei arme nucleare.
 
"Aceasta va deveni o armă foarte precisă, manevrabilă, fără contaminare radioactivă a punctului de impact. După distrugerea ţintei, pe locul lovit pot trece trupele terestre fără nici o problemă, a explicat Koziulin, citat de Russia Beyond. Potrivit acestuia, sistemul purtător al rachetelor Kalibr ar putea fi complexul operaţional şi tactic Iskander-M.
 
O altă rachetă care se întoarce pe sol este noua rachetă supersonică Kinjal, care până acum a fost montată doar pe avioanele de luptă ruseşti MiG-31. Potrivit armatei ruse, este singura rachetă aeriană capabilă să atingă ţinta cu o viteză de opt ori mai mare decât cea a sunetului şi la o distanţă mai mare de 2.000 km şi fără a intra în zona de apărare a inamicului, spune comandantul-şef al forţelor aerospaţiale ruse, generalul Serghei Surovikin.
 
În acelaşi timp, un sistem vizând funcţionarea în orice condiţii meteorologice este instalat pe aceste arme, ceea ce permite lovirea inamicului în orice moment al zilei sau al nopţii, vânt sau zăpadă.
Rusia are mai multe rachete decât se credea

Rusia are mai multe rachete de croazieră SSC-8 cu rază medie de acţiune decât se credea anterior, scrie agentia dpa, care preia ziarul german Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung (FAZ), citând o sursă nenominalizată din serviciile de informaţii occidentale.

NATO declară că sistemul de arme încalcă Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), un acord de dezarmare din 1987, din care Statele Unite şi Rusia au anunţat că se retrag săptămâna trecută.

Statele Unite au acuzat de mult timp Rusia de încălcare a pactului.

Potrivit FAZ, în plus faţă de un batalion de antrenare la poligonul de testare a rachetelor de la Kapustin Iar, din sudul Rusiei şi altul în Kamîşlov, la est de Ekaterinburg, există alte două locuri unde sunt staţionate batalioane şi rachete: unul la Mozdok în Osetia de Nord şi altul la Şuia lângă Moscova.

Fiecare dintre cele patru batalioane au patru lansatoare pe roţi cu câte patru rachete. Asta înseamnă că Rusia are cel puţin 64 de rachete SSC-8, care pot fi armate fie cu focoase convenţionale sau nucleare.

Racheta are o rază de până la 2.350 de kilometri. Transportând un focos convenţional de 500 de kilograme, raza de acţiune este de aproximativ 2.000 de kilometri, scrie pblicaţia germană.

Cu rachetele în poziţiile lor actuale, estul şi nordul Europei ar fi în raza de acţiune, potrivit FAZ, care adaugă că mutarea lor ar putea pune întreaga Europă în raza de acţiune cu excepţia Portugaliei.
 
Singura problemă este costul acestor arme şi echipamente, şi dacă rusia îşi va putea permite acest lux. 
 
Bani pentru înarmare
 
Guvernul de la Moscova va aloca 74,9 miliarde de ruble (aproximativ 1,15 miliarde de dolari) unui program de stat de dezvoltare a industriei militare, care a fost prelungit până în anul 2027, anunţă Interfax.
 
Dispoziţia guvernamentală, publicată vineri pe portalul oficial de informaţii juridice al executivului rus, menţionează că unul dintre obiectivele programului este creşterea cu 86%, în raport cu 2015, a competitivităţii producţiei industriale militare a ţării, atât pe piaţa internă, cât şi cea externă.
 
Anul acesta, alocările vor fi de 5,9 miliarde de ruble (aproximativ 90 de milioane de dolari), în timp ce în 2020 vor ajunge la 8,5 miliarde de ruble (aproximativ 130 de milioane de dolari).
 
Pentru perioada cuprinsă între 2021 şi 2027, vor fi alocate anual 8,6 miliarde de ruble (aproximativ 132 de milioane de dolari).
 
Decizia de prelungire a programului de dezvoltare a industriei militare, adoptată miercuri, intervine în toiul tensiunilor dintre Moscova şi Washington declanşate de decizia SUA de a se retrage din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF).
 
Ca reacţie, Rusia a anunţat că se retrage şi ea din tratat, dar a subliniat că nu se va lăsa antrenată într-o cursă „epuizantă” a înarmărilor, avertizând că va adopta răspunsuri simetrice la acţiunile americane în domeniul armamentului. 
 
Cu toate acestea, Reuters scrie că liderul de la Kremlin nu-şi poate permite să intre într-o cursă a înarmării nucleare cu Statele Unite.
 
”Nu vom permite să fim atrasi într-o cursă costisitoare a înarmarii”, i-a spus Putin ministrului apărării Serghei Şoigu. Acest comentariul al sau a fost unul forţat. Situaţia economica grea şi realităţile politice, precum şi amintirea rolului cursei înarmărilor în prăbuşirea URSS, sugerează că Putin nu prea are de unde sa aleagă. Iar situaţia actuala îi limitează apetitul pentru o escaladare relativ scumpă în viitor.
 
Dar asta nu înseamnă că Putin nu va aloca în continuare sume imense pentru înzestrarea armatei. „Trebuie să ţinem minte că problema cursei înarmărilor, care ne poate rupe în bucăţi, este destul de reală”, a declarat fostul preşedinte al Băncii Centrale a Rusiei, Serghei Dubinin. În opinia sa, Statele Unite încearcă să repete succesul strategiei Războiului Rece, împingând Moscova la cheltuieli mari pe care nu şi le poate permite. Pentru Rusia, ar fi dezastruos să încerce să atinga paritatea cu partea americană. Prin urmare, răspunsul trebuie să fie unul rezonabil.
 
Amintirile despre rafturile goale din magazine, înaintea prăbuşirii URSS în 1991, sunt încă vii la ruşii mai în vârstă. Acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că Kremlinul a cheltuit sume uriaşe cu industria militară, încercând să „recupereze şi să depăşească” Statele Unite, neglijând economia de consum.
 
„Americanii îşi amintesc că URSS s-a prăbuşit parţial pentru că a încercat să ţină pasul cu Statele Unite la numărul de rachete, submarine nucleare şi tancuri. Ei încearcă să facă acelaşi lucru acum”, spune expertul militar Viktor Litovkin.
 
După suspendarea Tratatului INF, Washingtonul şi Moscova au anunţat că vor dezvolta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune care au fost interzise până în acel moment. Rusia a anunţat că se aşteaptă să finalizeze activitatea înainte de 2021. Şoigu i-a spus lui Putin că banii pentru crearea a două noi tipuri de rachete vor fi alocati din buget prin redistribuirea fondurilor. Rusia nu îşi dezvăluie integral cheltuielile de apărare şi securitate. Dar s-a relatat că, în general, ţara cheltuie pe aceste nevoi 30% din bugetul pentru 2019, care reprezintă 273 miliarde de dolari.
 
Veniturile din petrol menţin Rusia pe linia de plutire. Se preconizează că excedentul bugetar la sfârşitul anului va fi de 29,3 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 1,8% din PIB. Rezervele valutare ale ţării ajung la 478 miliarde. Dar aceşti bani au fost deja distribuiti din cauza situaţiei geopolitice dificile în care a ajuns Moscova, luând în considerare şi peisajul politic intern. Redistribuirea finanţelor va fi foarte dureroasă.
 
Totodata, Moscova pune bani deoparte, încercând să creeze un fond-tampon pentru a compensa consecinţele noilor sancţiuni occidentale. În plus, ea trebuie să cheltuiască miliarde de dolari pentru a îmbunătăţi infrastructura şi standardele de viaţă depăşite. Mai ales ca, în ultimii ani, veniturile reale ale ruşilor au scăzut, preţurile au crescut, iar creşterea TVA şi a vârstei de pensionare au tras in jos popularitatea guvernului.
 
Prin urmare, Putin se află sub presiune politică. Potrivit expertului rus Igor Nikolaev, Kremlinul ar putea decide să-şi bage mâinile în alte sectoare, pentru a lua bani de acolo şi a-i da spre dezvoltarea de noi arme.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: