Corespondentul Tass la Bucureşti: „Democraţia întunecată. România experimentează de peste 20 de ani Maidanul“

Corespondentul Tass la Bucureşti: „Democraţia
întunecată. România experimentează de peste 20 de ani Maidanul“

Protest în Piaţa Victoriei FOTO Inquam Photos/ Adriana Neagoe

România a devenit o „republică a cătuşelor“, unde peisajul politic actual este dominat de o luptă între „penalii“ de la guvernare şi „agenţii schimbării“ finanţaţi din străinătate, iar puterea se află în mâinile serviciilor secrete, scrie corespondentul Tass la Bucureşti într-o analiză destinată cititorilor din fostul spaţiu sovietic.

Ştiri pe aceeaşi temă

Citând politicieni, ziarişti şi comentatori politici români, corespondentul Tass la Bucureşti prezintă România ca o „republică a cătuşelor şi a procurorilor“, cu dosare comandate politic, cu 140.000 de „agenţi ai schimbării“ finanţaţi din străinătate şi condusă de serviciile secrete, atât la nivel politic, cât şi în mass-media.

„Aruncând o privire mai atentă, România experimentează de peste 20 de ani Maidanul (acţiunile de protest din noiembrie 2013 - februarie 2014 din Ucraina care au dus la înlăturarea de la putere a regimului prorus Viktor Ianukovici, n. red.) “, începe Nikolai Morozov, corespodentul Tass la Bucureşti, într-un articol intitulat „Democraţia întunecată“ şi publicat în revista „Ogoniok“. Articolul a fost preluat şi de Kommersant.

„Se vorbeşte deja despre un «război româno-român»“, citează autorul voci neprecizate, arătând în text că ţara noastră se află într-o continuă criză politică, marcată în prezent de o luptă în jurul unui „stat paralel“ denunţat de social-democraţii aflaţi la guvernare şi a cărui existenţă este respinsă de preşedintele de centru-dreapta Klaus Iohannis.

În opinia sa, scena politică din România poate fi descrisă printr-un paradox remarcat de fostul preşedinte Emil Constantinescu: „Am câştigat alegerile, nu şi puterea“.

Acest paradox este întruchipat astăzi de rivalitatea dintre coaliţia PSD-ALDE, care deţine majoritatea în Parlament, şi preşedintele Klaus Iohannis, „care se bazează pe organele de aplicare a legii, în principal DNA, şi ambasadele occidentale“.

„Lupta cu adversariii politici sub lozinca luptei împotriva corupţiei continuă să funcţioneze, procurorii trimiţând după gratii funcţionari şi oameni de afaceri din cadrul majorităţii social-democratre“, prezintă Nikolai Morozov mandatul lui Iohannis, subliniind că practica - servicii secrete puternice, dosare la comandă politică - a fost lansată de „preşedintele jucător“ Traian Băsescu.

„În centrul atacului este Liviu Dragnea“, adaugă el, enumerând apoi dosarele liderului PSD.

„Cei care nu sunt de acord cu această practică numesc România actuală ca fiind «republica procurorilor» şi chiar «republica cătuşelor»“, subliniază jurnalistul rus.

Un rol important în această Românie îl joacă şi „agenţii schimbării“, care luptă împotriva „penalilor“ de la putere. Cine sunt ei? Reprezentanţii societăţii civile? Nu. „Mai exact, este o pseudo-societate civilă. Este vorba de un adevărat partid politic mascat sub o reţea de ONG-uri“, este citat Adrian Severin.

Autorul se opreşte şi asupra „tinerilor frumoşi şi liberi” care au ieşit în stradă împotriva modificărilor aduse de PSD-ALDE legilor justiţie.

„Coloana vertebrală a manifestaţiilor este formată din tineri numiţi „tefelişti“. De unde au apărut?“, notează şi se întreabă autorul.

Explicaţia este oferită în baza unui articol de pe inpolitics.ro.

„România are nevoie de instituţii puternice, care să lupte mai ales contra corupţiei. Iar acele instituţii, ca să fie puternice, trebuie să fie sprijinite de cetăţeni. Iar acei cetăţeni, ca să se implice, trebuie să fie sprijiniţi financiar“, scrie inpolitics.ro, preluând o declaraţie din iulie 2012 a fostului amasador american la Bucureşti Mark Gitenstein.

Fostul ambasador american a vorbit atunci de programul Restart România, sprijinit financiar de Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Spania şi Canada. Acest program ar fi finanţat 140.000 de tineri români angajaţi în multinaţionale sau umblaţi prin străinătate. Aceşti tineri sunt numiţi „agenţii schimbării“.

„Cine conduce România?“, se întreabă corespondentul Tass.

„Adevărata putere aparţine Structurilor“, deduce el citând din nou, de această dată din cartea „Cursa pe contrasens - Amintirile unui Prim-ministru“ (2002), de Radu Vasile.

Structurile, adică serviciile secrete, sunt implicate şi în presă, sugerează autorul.

„Procesul de transformare al mass media, al modului în care societatea funcţionează în baza stimulilor reţelelor de socializate este ireversibil. Cei care deţin tehnologia şi resursele financiare pentru a controla şi disemina informaţia deţin adevărata putere. Cei care controlează eterul Internetului. Aceste resurse se afla DOAR la mâna serviciilor de informaţii, prin prisma bugetelor de sute de milioane de euro“, încheie Nikolai Morozov, preluând o opinie a jurnalistului Silviu Mănăstire intitulată „Frânturile unei spovedanii mult prea târzii“.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările